Povești de crescut copiii (I). Ce-aș fi vrut să știu despre mintea copiilor când ai mei erau mici
Știm de multă vreme că un copil nu e un mini-adult. Pe măsură ce s-au inventat și perfecționat aparatele de imagistică medicală, care urmăresc funcționarea creierului în timp real, iar neuroștiințele au devenit trendy, toate teoriile de parenting s-au tranformat, încorporând tot ce am aflat despre felul în care se dezvoltă creierul unui copil.
Copiii învață treptat. Deșteaptă frază, nu? De fapt, ce vreau să spun e așa: învățarea, deci și dezvoltarea creierului, are loc de jos în sus, (adică de la emoțional la cognitiv) și din spate în față (de la senzorial către rațional). Iar evoluția aceasta se întâmplă desigur în ani. De dragul copilăriei, dar, mai ales, de dragul părinților de copii mici, care poate citesc acest articol acum, voi începe cu primii 7 ani din viață.
Acum aproape 40 de ani, când mă pregăteam să devin mamă, fraza de mai sus și mai ales explicarea ei mi-ar fi luminat puternic parcursul. Pentru că ar fi eliminat o grămadă de situații conflictuale și aș fi putut să-mi ajut copiii mai bine, iar pe mine să mă feresc de o parte din nopțile nedormite.
Primii 7 sunt anii în care deprindem cu o viteză uimitoare lucruri și reguli, feluri de a face și de a vedea lumea. Atunci ne formăm interpretări despre tot ce vedem, auzim și experimentăm. Toate astea rămân inconștiente pentru mulți dintre noi tot restul vieții. În esență, toate motivele pentru care facem ceea ce facem vin din programe și tipare de gândire deprinse în primii ani. Iar felul în care deprindem toate astea este exact, dar exact la fel cu un burete ce absoarbe apa. Nu degeaba scria Maria Montessori “The Absorbent Mind”. Iar motivul principal pentru care acest lucru se întâmplă ține de undele cerebrale din creierul unui copil mic.
Forțele DELTA
Până la 2 ani, creierul copilului funcționează în marea majoritate a timpului în unde de frecvență foarte joasă, între 0,5 și 4 cicluri pe secundă. Sunt undele Delta și sunt într-adevăr niște “forțe speciale” în care nu există niciun proces de gîndire rațională, nici măcar un rudiment de așa ceva. Pentru adulți, e starea de somn profund, în care subconștientul face ceea ce știe cel mai bine să facă, adică să regenereze și să refacă toate sistemele. Chiar și la 1 an, când un copil are perioade de trezie ceva mai lungi, el funcționează predominant din subconștient. Ce e și mai miraculos este – și știm asta cu certitudine acum – că încă din faza intrauterină bebelușii învață. Un bebeluș de cîteva zile căruia îi zîmbești, sau îi scoți limba, îți va răspunde făcînd exact același lucru. Iar răspunsul acesta face parte din programarea care are loc îniante de-a se naște, în starea Delta.
Mirabila THETA
Între 2 ani și 6 ani, undele cerebrale predominante sunt într-o frecvență mai ridicată, între 4 și 8 cicluri pe secundă. Asta e lumea miraculoasă dinăuntrul oricărui copil, lumea imaginației și a visatului cu ochii deschiși. E motivul pentru care un carton de la sulul de hîrtie igienică devine instantaneu ocheanul unui pirat, iar un batic legat la spate devine păr lung de zână. Copiii sunt extrem de deschiși la sugestii și în principiu cred orice li se spune. Iar aceasta este starea cea mai potrivită pentru învățare.
Esențial pentru etapa aceasta și pentru părinți este că întrebarea: “Ai înțeles ce ți-am spus?” nu înseamnă același lucru pentru adulți și pentru copii. Copiii nu înțeleg, ci simt.
Îmi aduc aminte de câte ori mă uitam exasperată la băieții mei și îi întrebam retoric și cu ton de drama queen: “Ce trebuie să fac ca să înțelegeți odată că ….”
Zona ALPHA
Între 6 și 8 ani ani, undele cerebrale ale copilului se intensifică, intrînd în frecvența Alpha, între 8 și 13 cicluri pe secundă. Este frecvența la care începe să se formeze mintea analitică a copilului. În propoziția de mai sus cuvîntul esențial este începe, deoarece copiii încep să interpreteze realitatea și să ajungă la anumite concluzii, dar în egală măsură lumea internă a imaginației, mirabila Theta, e încă la fel de puternică și reală pentru ei ca și lumea exterioară. Copiii folosesc în egală măsură cele două emisfere cerebrale, creierul e relaxat și totuși plin de idei și inspirație. E starea ideală pentru brainstorming.
Deloc miraculos, aceasta este și starea cea mai potrivită pentru învățare. (Acesta e unul dintre cele mai bine păstrate secrete din educație! Cunosc câteva educatoare și profesoare care știu asta, dar e taină mare! Dacă se află treaba asta și se folosește cu adevărat într-un program bine țintit în toate grădinițele și școlile primare din România, peste cîțiva ani, avem toate șansele să ne minunăm de rezultatele copiilor la examenele naționale. Mare trăznaie! ).
Planeta BETA
Mai tîrziu, între 8 și 12 ani și după, activitatea cerebrală crește de la 13 la 30 sau mai multe cicluri pe secundă. De atunci vorbim din ce în ce mai mult despre lumea gândirii conștiente, raționale și analitice. Mintea este concentrată și alertă și ne e din ce în ce mai ușor să gândim logic.
Așadar, dragi părinți, perioada cu totul și cu totul de aur și cu coada de argint, în care putem instala convingeri pozitive în copiii noștri și în care îi putem cel mai ușor ajuta să aibă încredere în ei pentru tot restul vieții este între 0 și 6 ani. Ce vrem să creadă copilul despre el și despre viață în general depinde foarte mult de ce îi spunem în acești ani.
