Protejarea copiilor de conținutul digital: provocarea parentală majoră în România

Românii percep utilizarea excesivă a tehnologiei drept cel mai mare risc la adresa copiilor. Reveal Marketing Research indică un procent de 59 % dintre părinți care semnalează acest risc. Conținutul online expune la pericole precum violența digitală (43 %) și expunerea inadecvată (52 %). Părinții adoptă soluții precum conversații despre siguranța online, limite clare de timp, timp petrecut în aer liber și supraveghere constantă. Studiul confirmă necesitatea unui cadru familial informat și activ pentru securizarea experienței digitale a copiilor.

Percepția părinților

Majoritatea românilor consideră că viața copiilor devine tot mai dependentă de mediul digital. Dependența începe în preadolescență și adolescență, când 63 % dintre copii sunt vulnerabili la influențele nocive online. Pentru cei sub cinci ani, principalul pericol rămâne cel fizic (răniri, accidente), dar riscul digital va crește odată cu vârsta. În medie, copiii petrec între 1 și 3 ore zilnic online, iar peste o treime dintre adolescenți folosesc internetul mai mult de 3 ore pe zi.

Soluții familiale

Părinții au adoptat cinci măsuri principale pentru protecție:

• Discuții regulate despre siguranța online (46 %)
• Limitarea timpului petrecut online (46 %)
• Activități în aer liber (45 %)
• Supraveghere continuă (37 %)
• Filtre de conținut și controale parentale (32 %)

Strategia se ajustează în funcție de vârstă: la preschool supravegherea este mai intensă, la copii între 6–12 ani se impun limite clare de timp, iar discuțiile despre siguranță sunt esențiale pentru adolescenți .

Importanță educației digitale

Conform Safer Internet Centre, educația în ce privește internetul sigur reprezintă prioritate. Save the Children România, prin proiectul Ora de Net, diseminează materiale despre cyberbullying și platforme educaționale în școli. Politicile naționale includ linii telefonice de urgență și proceduri stricte pentru raportarea abuzurilor online, conform Legii 171/2023. Această educație permite dezvoltarea copiilor ca utilizatori critici ai internetului, pregătiți să recunoască conținut nociv și să aplice setări de confidențialitate.

CITEȘTE ȘI: Parenting în afaceri: cum competențele parentale modelează liderii

„Părinții trebuie să se poziționeze ca ghizi ai copiilor în lumea digitală. Riscurile nu se limitează la violență vizuală, ci și la aspecte precum idealurile false și manipularea emoțională. Comunicarea deschisă, fără judecată, produce încredere. Stabilirea unor limite clare oferă sentiment de siguranță. Copiii învață responsabilitatea digitală doar dacă adulții acționează consecvent și informat. Educația parentală în domeniul tehnologiei devine componentă esențială a maturizării digitale,” spune Adriana Mălina, psiholog clinician la Centrul pentru Sănătate Mentală a Copilului și Adolescentului.

Rolul instituțiilor

Instituțiile statului și ONG-urile joacă rol crucial. Save the Children și inițiativele publice oferă resurse profesionale pentru părinți și cadre didactice. Centrele de consiliere online și linii telefonice oferă sprijin imediat. Legislația recentă oferă un cadru legal solid împotriva cyber-violenței și exploatării. Digitalizarea sistemului de protecție trebuie să continue, pentru a livra instrumente eficiente familiilor și instituțiilor.

Provocarea digitală impune implicare activă și educație continuă din partea părinților. Soluțiile identificate—comunicare, limite, supraveghere și filtre—fac diferența. Instituțiile susțin eforturile prin resurse și legislație adecvată. Experții avertizează asupra impactului emoțional și identitar pentru copii. România are nevoie de o cultură digital-parentală puternică pentru a proteja tinerii. Investiția în maturizarea digitală a familiilor este esențială pentru viitorul copiilor.

Foto: ID 38276243 © Nadezhda1906 | Dreamstime.com