Mai ’68, revoluţia imposibilă? În intimitatea activismului

Un "mic preambul", înainte de a trece la prezentarea filmului, un preambul legat de asemenea de contextul Mai '68 : Pe 14 mai 1968, generalul și politicianul Charles de Gaulle, preşedinte al Republicii franceze, venea în vizită oficială în România. Trebuie subliniate evenimentele zbuciumate din Franţa, pe fondul cărora se desfăşura această vizită. Şi anume: la 3 mai 1968, Sorbona fusese evacuată de manifestanţi, cu intervenţia forţelor de poliţie; la 10-11 mai 1968, o noapte " a baricadelor" marca agitaţia studenţească din Cartierul Latin; la 13 mai, cortegii sindicale şi studenţeşti defilau la Paris şi în multe alte oraşe franceze; se declanşează o grevă generală, care paralizează întreaga ţară aproape 15 zile, iar studenţii ocupă Sorbona. Bref, după cum spune francezul, de Gaulle vine, cu toate acestea, în România, pe 14 mai 1968, după ce declarase publicistului Michel Droit că această călătorie "este foarte însemnată, esenţială şi nu poate fi vorba de nici o amânare, cauzată de evenimentele interne din Franţa”.

***

Mai '68 este catalizatorul ascensiunii, în Franţa, a unei stângi radicale, însufleţităde o generaţie tânără, antiautoritaristă, care aspiră la o schimbare ideologică de profunzime prin intermediul ilegalismului şi al acţiunilor în forţă. Documentarul Benny Lévy sau revoluţia imposibilă încearcă să explice motivaţiile unui astfel de angajament revoluţionar prin prisma experienţei lui Benny Lévy, conducătorul Stângii proletare, o organizaţie de inspiraţie marxist-maoistă şi anarhistă, ai cărei membri se identificau cu partizanii antifascişti din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Fondator al cotidianului Libération, secretar al lui Jean-Paul Sartre şi adept al ideilor filosofului Emmanuel Lévinas (de altfel, va conduce Institutul de studii lévinasiene până la moartea sa, în 2003), Benny Lévy a fost cel care a decis desfiinţarea Stângii Proletare. În viziunea sa, lupta revoluţionară presupune o oarecare rătăcire de sine, o rătăcire a ideilor: „Angajamentul politic vine dintr-o mare dorinţă, las la o parte tot ceea ce perturbă această dorinţă; sunt într-o încercare de depăşire a sinelui, pe care o văd dintr-o perspectivă grandioasă. Ne angajăm în virtutea acestei dorinţe care, mai apoi, ne amăgeşte, ne face să greşim. Pe când eram activist, la un moment dat, mi-am dat seama că deveneam un individ din ce în ce mai ‘artificial’, o fiinţă umană care nu mai eram eu”.

Filmul este o reconstituire amănunţită a parcursului organizaţiei La Gauche prolétarienne (Stânga proletară), formaţiune de extremă stângă creată în 1968, dar şi a traiectoriei ultimului său lider, Benny Lévy, cel care a lăsat de-o parte activismul de sorginte maoistă pentru a se întoarce la tradiţiile şi la scrierile sacre iudaice.

În premieră în România, Benny Lévy sau revoluţia imposibilă (1h42) va putea fi văzut marţi 26 iunie, la ora 18.30, la Sala Elvire Popesco a IFB. Proiecţia va fi urmată de dezbaterea Mai 68, revoluţia imposibilă?,cu participarea producătorului-realizatorului Isy Morgensztern, a lui Sorin Antohi, istoric şi eseist, şi a lui Andrei Țărnea, diplomat, comisarul român al Sezonului Franţa-România. Dezbaterea se va desfăşura în franceză şi română, cu traducere simultană în ambele limbi.

Înainte de întâlnirea de la Bucureşti, Isy Morgensztern va vorbi despre dimensiunea utopică a evenimentelor din 1968, dar şi despre speranţa sădită în oameni de această revoluţie ratată, în cadrul Colocviului 1968 : Contracultură, ideologie, utopie, organizat între 21 şi 24 iunie, la Sinaia, de către Asociaţia « Orbis Tertius / A Treia Lume », cu sprijinul Casei Regale a României şi a IFB.