Marinela Ardelean, povestitoarea de vinuri
Critic de vin, organizator de evenimente în lumea vinului, jurat în concursuri internaționale și autoare de cărți, femeie de afaceri și profesor la Italian Chef Academy (Roma, IT). Un CV impresionant, care reflectă o carieră de succes.
Numele ei este Marinela Vasilica Ardelean, deținătoare a titlului “Cel mai bun somelier din România” în 2014, o cosmopolită ambasadoare a vinurilor românești, care și-a propus să schimbe imaginea acestora în lume.
Astăzi, după o perioadă grea, în care toată piața horeca a fost paralizată, Marinela vine, în sfârșit, cu vești bune! Pe 18 și 19 septembrie, Fratelli va găzdui cea de a cincea ediție – aniversară – a unuia dintre cele mai importante evenimente pentru iubitorii de vin: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.
Despre cum a fost acest ultim an pentru ea, dar și pentru piața pe care cu excelență o reprezintă, care este stadiul pregătirilor pentru mult așteptata întâlnire dintre antreprenorii horeca și profesioniștii din lumea vinului, dar și iubitorii și colecționarii de vin, am stat de vorbă cu Marinela Vasilica Ardelean, autoarea premiatului volum bilingv „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, inițiatoarea proiectului „The Wine Book of Romania”, primul ghid bilingv care cuprinde cele mai bune vinuri din România plus Republica Moldova și co-organizatoare a RO-Wine Festival.
Ești expert în vinuri, consultant și antreprenor… Cum a fost pandemia pentru tine?
Nu vreau să am un ton pesimist, dar încă nu am convingerea că s-a terminat. Sper din tot sufletul să asistăm la ultimele „zbateri” ale pandemiei, dar, din punct de vedere al pieţei vinului, pot spune că nimeni nu îşi mai permite să opereze cu speranţe şi pariuri cu şanse greu de calculat. A fost o perioadă grea, care a condus la multe pierderi, acumulări de stocuri, care a distrus relaţii de afaceri şi afaceri în sine… Până nu vom avea certitudinea că piaţa horeca are liber să funcţioneze în partametri normali, nu vom începe acea recuperare sănătoasă. Din fericire, marele retail a înţeles ce se întâmplă şi au existat câteva iniţiative care i-au ajutat pe producători să-şi mai limiteze pierderile.
De asemenea, magazinele de vin online şi reţelele de livratori au crescut exploziv. Am recuperat, obligaţi de circumstanţe, o distanţă enormă între România şi Vest, din punct de vedere al comerţului online. Aveam internet şi înainte de pandemie, dar oamenii erau reticenţi să-şi cumpere lucrurile online. Astăzi a devenit ceva normal.
De exemplu?
Au apărut aşa numitele concept store-uri, care au selecţii de produse premium. În programul Deschidem Vinul Românesc există două secţiuni, Premium şi Exclusiv, prima dedicată vinurilor pe care le găseşti, de obicei, în restaurant, a doua – un debuşeu pentru producători, însă una care agregă o imagine coerentă a vinului românesc. Atât magazinele-concept, cât şi secţiunea Premium din DVR reuşesc să contrabalanseze o veche atitudine a consumatorilor – vinul de restaurant nu trebuie să se găsească în magazine. Însă, atunci când nu e disponibil decât într-un număr mic de magazine, asimilabil magazinelor specializate de vin, această presiune dispare. Iar cei cărora, să zicem, le-a lipsit un vin, pentru că restaurantele erau închise, au ocazia să-l acceseze.
Te pregătești de o noua ediţie a RO-Wine | The International Wine Festival of Romania. Ce înseamnă, după pandemie, un festival de vin?
Sper din tot sufletul să marcheze o revenire la normalitate, să fie unul dintre primii paşi spre recuperare și însănătoșire a pieței. Dar, pentru cei din lumea vinului, încărcătura simbolică este mult mai mare. Vinul se povestește, se împărtăşeşte, se ciocneşte, se discută între oameni, faţă în faţă. Este o plăcere de care iubitorii de vin au fost privaţi multă vreme, iar RO Wine şi-a făcut un nume exact din faptul că aduce în faţa consumatorilor oamenii cei mai îndreptăţiţi să spună povestea vinului – oenologi şi proprietari de crame. În plus, chiar şi cu ezitările de astăzi, operatorii horeca – pentru că este un festival dedicat interacţiunii dintre profesioniştii din această piaţă şi producătorii de vin – au ocazia să afle ultimele noutăţi din piaţă, să îşi descopere noi favoriţi, să îşi reorganizeze meniurile de vinuri…
În afară de interacţiunea cu oamenii, ce ţi-a lipsit cel mai mult în pandemie?
Totul… A trebuit să-mi reorganizez viaţa. Cel mai greu a fost într-o perioadă în care totul era închis, nu puteai nici să ieşi din casă fără un motiv justificat, iar eu nu puteam să-mi accesez pivniţa cu vinuri, deşi trebuia să le gust, să le notez, să le evaluez… Din fericire, producătorii din România m-au ţinut ocupată, am primit toate noutățile imediat ce apăreau. Mi-au lipsit concursurile internaţionale, festivalurile, tot ce înseamnă călătorie, descoperire, actualizare a informaţiilor despre noutăţi şi tendinţe. Am compensat prin lecturi, am dezvoltat proiecte noi, dar uneori este nevoie de mai mult de atât.
Cum va arăta drumul spre normalitate? La ce ne aşteptăm de la această piaţă?
E greu de spus de pe acum, sunt lucruri clare şi lucruri care ar putea urma orice traiectorie. Comerţul online pare să îşi păstreze poziţia puternică dobândită în această perioadă însă, ajuns la masa critică de utilizatori, îşi va frâna brusc creşterea şi va intra într-un proces de consolidare. Nu este exclus să apară şi probleme, în primul rând legate de abuzul de poziţie dominantă. Dacă recuperarea pieţei horeca va fi suficient de rapidă, poate nu se va ajunge aici… Şi asta ne conduce spre o altă problemă a pieţei, una de dinainte de pandemie: consumul relativ redus de vin din restaurante, cauzat de o combinaţie nefericită între preţurile practicate de producători şi adaosurile din restaurante, uneori şi de marjele distribuitorilor.
Putem, totuși, aduce oamenilor vinul mai aproape?
Văd drept necesară, aproape obligatorie, o colaborare pe lanţul de distribuţie, care să le aducă oamenilor vinul mai aproape, să-l facă mai accesibil şi, implicit, mai dezirabil. Şi cred că mai trebuie regândit, în multe cazuri, portofoliul de vinuri exclusiv horeca ale producătorilor. Mulţi nu trimit către restaurante decât cele mai bune vinuri din cramă sau cele două game de top. Ori piaţa horeca nu este făcută doar din oameni care ies la restaurant după caviar şi Black Angus, masa de consumatori cere mici, cefe, ciolan cu fasole, cârnaţi pe varză… Iar ei nu vor vinul de top, vor un vin care să meargă bine cu ce mănâncă. Ai încercat vreodată o Fetească Neagră lângă un ciolan sau o ceafă? O să-ţi pară rău că ai băut bere până acum! Doar că omul care nu ar da niciodată peste 25 de lei pe o sticlă de vin la raft nu va da nici peste 50 de lei la restaurant. Este o categorie care trebuie să se dezvolte rapid, iar preţurile trebuie ţinute sub control, indiferent de visele unora de a face avere peste noapte.
Cred că, în cele din urmă, marea necunoscută va fi comportamentul consumatorilor. Mulţi s-au dezobişnuit să iasă, să socializeze. Ăsta e adevărul – ne-am sălbăticit. Văd terase şi restaurante goale şi, în acelaşi timp, văd oameni care se plâng pe reţelele sociale că nu au unde să meargă. Am întâlnit oameni care, pur şi simplu, nu ştiau unde să meargă. De parcă ar fi dormit un secol şi s-au trezit în altă lume. Le menţionam un restaurant sau altul şi păreau că-şi aduc aminte de ceva de copilărie… „aaaa, daaaa, parcă se mânca bine acolo”. Dacă oamenii se mobilizează – măcar pentru a sprijini micile afaceri din imediata lor vecinătate – vom putea recupera destul de repede această perioadă. Pe de altă parte, dacă statul acasă s-a împământenit ca normă, problemele vor afecta mult mai mult decât producătorii de vin.