O formă de recunoaștere a uneia dintre ultimele meserii tipic pariziene
''În contextul crizei librăriilor, concurenţei produselor multimedia şi al unei inculturi din ce în ce mai pronunţate, vrem să atragem atenţia asupra noastră… Pentru turişti, suntem la fel de importanţi ca şi Turnul Eiffel”, spune Jérome Callais, preşedintele asociaţiei culturale a buchiniştilor din Paris, care reuneşte peste 80% dintre cei 226 de anticari.
Buchiniştii sau anticarii stradali din Paris, care formează ''cea mai mare librărie sub cerul liber din lume'', intenţionează, cu sprijinul primăriei, să înainteze o petiţie Ministerului Culturii pentru a fi incluşi în patrimoniul UNESCO, potrivit AFP. (https://www.afp.com/fr/infos/2262/les-bouquinistes-antiquites-de-paris-veulent-etre-classes-lunesco-doc-15u0703).
Ei nu plătesc chirie pentru aceste spaţii acordate de municipalitate, însă trebuie să respecte câteva reguli: să ţină deschis cel puţin trei zile pe săptămână, iar doar o tarabă din patru deţinute de un titular poate să vândă suvenire sau obiecte vechi. Este vorba despre ''una dintre ultimele meserii tipic pariziene'', susţine Gildas Bouillaud, buchinist cu o vechime de doi ani. ''Noi diseminăm cunoştinţe, avem o diversitate fenomenală, temperamente uimitoare, avem aproape un rol filosofic în oraş. Trebuie să fim protejaţi pentru binele umanităţii'', spune anticarul.
Printre clienţii celebri ai buchiniştilor se număra şi fostul preşedinte François Mitterrand, căruia îi plăcea să se plimbe pe chei pe jos, în drumul spre domiciliul său de pe strada Bievre, însoţit de două gărzi de corp. ''Facem parte dintre vestigiile oraşului, dar plătim prea scump libertatea: este o meserie solicitantă din punct de vedere fizic'', spune Michelle Huchet-Nordmann, un anticar care se află de 30 de ani pe chei, lângă Academia Franceză.
Pentru a fi incluşi pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, buchiniştii trebuie să convingă Ministerul Culturii să le prezinte candidatura la UNESCO. Formalităţile pentru acest demers vor dura ''cel puţin trei ani'', subliniază Isabelle Chave, expertă în conservarea patrimoniului în cadrul ministerului. Dar…cheiurile Senei, locul unde buchiniştii îşi desfăşoară activitatea, este deja recunoscut ca patrimoniu material mondial din anul 1991.