Oana Popescu: “Chiar dacă naşterea unui copil poate influenţa evoluţia profesională a unei femei, nu ar trebui să fie în niciun caz o piedică”
“Vreau să devin mamă, dar ce voi face cu cariera mea?”, “Cum mă voi împărți între carieră și familie?” “E momentul acum să mă pun pe planul doi?”- acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun tot mai des mamele din România. Cariera este unul dintre motivele care le împinge pe femei să amâne momentul în care nasc un copil. Dar e nașterea unui copil în mod real o piedică în carieră? Cum am putea schimba felul în care atât femeile cât și companiile privesc maternitatea? Sunt întrebări la care ne răspunde Oana Popescu, mamă și director executiv LaPrimulBebe – cea mai mare comunitate de mame din România cu peste 250.000 de membri. Comunitatea are ca scop sprijinirea femeilor aflate LaPrimulBebe și are deja 10 ani de activitate. Mai mult, au strâns din donații peste 4,2 milioane de euro și au dotat 20 de secții de spitale, pentru ca nou-născuții și mamele lor să fie îngrijiți așa cum trebuie.
Care sunt cele mai mari frici ale femeilor, din punct de vedere al carierei, când vine vorba despre nașterea unui copil?
Din păcate, atunci când anunţi angajatorul despre sarcină, simţi cum intri într-un con de umbră în ochii acestuia. Multe mame din comunitatea LaPrimulBebe ne-au mărturisit asta şi deşi ar putea părea o percepţie sau o imaginaţie, este o realitate care se întâmplă în majoritatea companiilor. Există, desigur, excepţii, dar sunt încă prea puţine.
În acest context, printre îngrijorările legate de carieră ale proaspetelor mame, îngrijorări pe care le citim deja de mai bine de 10 ani în comunităţile noastre, se numără teama că progresul lor profesional va fi întrerupt, că oportunităţile de promovare se vor diminua sau vor dispărea cu desăvârşire, că vor fi supuse discriminării, că vor fi considerate a fi mai puţin competente sau eficiente, că experienţa acumulată înainte de concediul de creştere a copilului va fi ignorată şi multe altele.
Pe lângă îngrijorările determinate de ceea ce observă în societate, mai există şi aspectele emoţionale generate de schimbările semnificative care au totuşi loc în viaţa unei femei odată cu maternitatea. Astfel, mamele sunt preocupate şi de probabilitatea de a fi excluse din cercul social profesional, de comunicarea întreruptă total pe durata concediului de creştere a copilului şi de presiunea de a alege între copil şi carieră prin încercarea unor angajatori de a le forţa să revină la serviciu mai repede decât ele ar fi confortabil să o facă. În plus, se tem de tranziţia şi readaptarea la locul de muncă după concediu, se întreabă dacă competenţele lor vor mai fi suficiente şi relevante la momentul reîntoarcerii la locul de muncă din precum şi de dificultatea gestionării unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală.
Este nașterea unui copil o piedică în evoluția profesională a unei femei?
Chiar dacă naşterea unui copil poate influenţa evoluţia profesională a unei femei, nu ar trebui să fie în niciun caz o piedică. Pauza profesională determinată de concediul de creştere a copilului (în cazul în care mama alege să intre în acest concediu) încetineşte în mod natural dinamica avansării în carieră cu durata petrecută în concediu, însă în cazul în care cariera rămâne un element important în viaţa femeii şi după naştere, atunci faptul că a devenit mamă nu ar trebui să fie o piedică.
Cu toate acestea, există factori externi care pot deveni o piedică în evoluţia profesională şi citim din partea membrelor comunităţilor noastre despre astfel de situaţii. Însă chiar şi în acele contexte injuste, avem două opţiuni: fie să ne complacem în postura de victimă, fie să luptăm pentru drepturile noastre.
Este crucial, în opinia mea, ca mamele să îşi redobândească puterea. În ciuda faptului că societatea nu recunoaşte încă pe deplin rolul esenţial şi extrem de important al mamelor, în realitate ele dispun de mai multă putere decât poate sunt şi ele conştiente. Ele au capacitatea de a-şi apăra drepturile, de a evita sau ieşi din medii toxice, de a respinge orice formă de discriminare, de a solicita recunoaşterea pe care o merită, de a-şi exprima nevoile şi de a cere ajutor atunci când se confruntă cu situaţii aparent fără ieşire. Iar legislaţia, de asemenea, oferă cadru pentru a le sprijini în acest sens.
Care sunt nevoile pe care le au femeile atunci când revin la serviciu după naștere?
Campania de conştientizare “Vizibilitate pentru Nevoile Mamelor”, organizată anual de către LaPrimulBebe, aduce în prim-plan câteva dintre nevoile cu care se confruntă mamele în raport cu angajatorii lor. Trei mesaje cheie ale acestei campanii au fost:
“Am nevoie să ştii că o mamă nu pierde din eficienţă după concediul de maternitate. Din contră.”
“Am nevoie să ştiu că, deşi sunt în concediul de maternitate, încă exist pentru voi.”
“Am nevoie să nu pui presiune pe mine să mă întorc mai repede la birou. Atenţia mea va rămâne acasă.”
Dincolo de acestea, mamele au aceleaşi cerinţe la fel ca ceilalţi angajaţi, având nevoia de a beneficia de lucruri care nu ar trebui să fie considerate speciale: comunicare deschisă, respectarea confidenţialităţii fără a solicita detalii personale despre viaţa de familie, şanse de avansare în carieră, asistenţă pentru reintegrarea la muncă şi, atunci când este fezabil şi oportun, flexibilitate în program.
În ce fel se schimbă o femeie la serviciu după nașterea unui copil? Unii spun că e mai productivă, mai motivată să performeze, mai disciplinată?
Sunt multiple aspecte care se pot modifica în inima şi viaţa unei femei după ce devine mama, însă trăsăturile de caracter nu sunt printre acestea. Dacă înainte de a avea copii o femeie era cunoscută pentru responsabilitatea, integritatea şi eficienţa ei, aceste calităţi nu se vor evapora în urma maternităţii. De asemenea, dacă înainte de a fi mamă, cariera nu era pe primul plan pentru o persoană, aceasta nu se va transforma automat într-o pasionată de carieră după ce devine părinte.
Ceea ce vedem, în schimb, atât în experienţele expuse de mamele comunităţii LaPrimulBebe din ultimii 10 ani cât şi în cadrul echipei noastre, este că o femeie care aspiră să fie atât o mamă dedicată, cât şi un bun profesionist, poate deveni mai eficientă şi mai productivă la locul de muncă dacă îşi doreşte. Astfel, îşi poate menţine traiectoria ascendentă a carierei fără să neglijeze timpul petrecut în familie.
Concluzia mea este că nu putem generaliza că statutul de mama aduce automat o creştere a productivităţii sau a performanţei la locul de muncă aşa cum, în aceeaşi măsură, nu avem de ce să considerăm că o mamă nu mai este un profesionist capabil sau responsabil doar pentru că a devenit părinte. Este vital ca angajatorii să evalueze persoana din faţa lor bazându-se pe competenţele şi caracterul persoanei, nu pe statutul parental sau al vieţii de familie.
Cum a fost experiența revenirii în câmpul muncii pentru tine după ce ai născut?
Odată cu venirea pe lume a primului meu băiat, acum în vârstă de 10 ani, am observat schimbări semnificative în sistemul meu de valori. Deşi lucram într-o corporaţie ca analist financiar, îmi plăcea ceea ce făceam şi aveam performanţe în domeniu, după ce am revenit la birou din concediul de creştere copil, nu m-am mai regăsit în acea activitate. A crescut în mine convingerea că dacă tot sacrific timpul petrecut cu copilul pentru muncă, aceasta ar trebui să fie una care să aibă o semnificaţie profundă, mai presus de a asigura doar veniturile pentru acoperirea cheltuielilor de zi cu zi. Îmi doream să pot genera un impact semnificativ.
Implicarea mea ca voluntar în LaPrimulBebe, atunci un mic grup de Facebook la început de drum, a fost declanşatorul acestei transformări interne. Ideea de a sprijini mamele la început de drum a rezonat foarte puternic cu mine, suficient de puternic încât să aleg să fac o schimbare radicală în carieră şi să îmi asum în consecinţă nişte riscuri, chiar dacă puţini au înţeles decizia mea la momentul respectiv.
Cu toate acestea, esenţa caracterului meu a rămas neschimbată. Mi-am tratat în continuare angajatorul cu seriozitate până în momentul plecării, am lăsat toate lucrurile aşezate în urma mea, deşi m-am alăturat unei mişcări de sprijin pentru mame, nu am muncit mai puţin, ci din contră, m-am dedicat cu pasiune şi energie tuturor proiectelor LaPrimulBebe din ultimii 10 ani. Deci faptul că am devenit mamă nu m-a făcut în niciun caz un angajat mai slab, ci din contră.
Care este sfatul tău pentru femeile care oscilează între carieră și copil? Sau pentru o versiune mai tânără a ta?
Aş îndemna o versiune mai tânără a mea să se teamă mai puţin, să conştientizeze că nu trebuie să aleagă între carieră şi familie pentru că le poate avea pe ambele, şi să înţeleagă că are deja în interiorul ei resursele necesare pentru a îi fi bine. Aceste resurse includ capacitatea de discernământ pentru a determina ce este cu adevărat important pentru ea şi curajul de a face alegerile corecte, chiar şi atunci când acestea pot părea nepopulare.
Nu în ultimul rând aş îndemna-o să aibă mult mai multă compasiune faţă de sine. Să înţeleagă că nu există perfecţiune şi că dorinţa de a fi angajata perfectă, mama perfectă, soţia perfectă, fiica perfectă şi aşa mai departe, nu va aduce fericire, ci din contră. I-aş spune că fiecare zi aduce oportunităţi diferite şi că e important să depună eforturi pentru a face tot ce poate mai bine, în limitele ei, în fiecare zi. Să înţeleagă că acest lucru este suficient şi că autenticitatea şi bunăvoinţa faţă de sine sunt esenţiale pentru o viaţă echilibrată şi frumoasă.
În ce fel poate ajuta o companie integrarea corectă și completă a femeii după naștere?
În primul rând compania ar trebui să nu exercite presiuni pentru ca mama să se întoarcă la muncă mai devreme decât este pregătită sau doreşte. Un program de reintegrare bine planificat pentru femeile care se întorc din concediul de maternitate este, de asemenea, esenţial.
În continuare, este important ca oportunităţile de dezvoltare şi promovare să nu fie afectate în niciun fel de statutul de mamă al unei angajate. Performanţa ar trebui să fie evaluată pe baza competenţelor şi rezultatelor obţinute, iar posibilităţile de avansare să fie disponibile pentru toţi angajaţii talentaţi, indiferent de gen sau statut familial.
O comunicare deschisă şi transparentă între angajatori şi angajaţi este, de asemenea, esenţială. Companiile pot facilita dialogul despre aşteptări, nevoi şi posibilităţi de armonizare a vieţii profesionale cu cea personală. O cultură care încurajează flexibilitatea şi înţelege componenta umană din spatele angajatului poate crea un mediu mai prietenos şi mai sustenabil pentru femei după naştere, dar şi pentru toţi angajaţii în general.
Ce campanii ați avut sau ce sprijin ați oferit femeilor din comunitatea La Primul Bebe pentru reîntoarcerea la muncă după naștere?
Oferim mamelor sprijin în revenirea la muncă după naştere în mai multe moduri:
- În cadrul comunităţilor noastre de Facebook LaPrimulBebe, sub formă de discuţii şi schimb de experienţe legate de această etapă importantă pentru mame
- Prin organizarea anuală a Campaniei de conştientizare “Vizibilitate pentru Nevoile Mamelor” care a adus în prim-plan nevoile mamelor
- Prin Programul Video BebeBunVenit.ro, în cadrul căruia am creat un modul întreg dedicat schimbărilor prin care trece viaţa unei femei după ce devine mamă, oferind informaţii utile şi susţinere
- Prin evenimente offline şi cursuri online dedicate acestei tematici. Anul viitor avem programat un eveniment în Bucureşti dedicate în mod special modificărilor ce au loc în viaţa unei femei după naştere, cu accent şi pe sfera carierei. Acest eveniment va fi înregistrat şi ulterior pus la dispoziţia părinţilor în format online, pe platforma recent lansată de LaPrimulBebe, care adună toate materialele de educaţie parentală pe care le creăm : CursuriParentale.ro
Însă dincolo de toate iniţiativele şi programele prin care noi oferim mamelor acest sprijin, mi se pare important să întăresc ideea că mamele au deja în ele mai multă putere decât poate îşi imaginează, că au la dispoziţie legislaţia la care se pot raporta şi că stă şi în puterea lor să îşi facă nevoile auzite şi drepturile respectate.