Anthonia Timmerman, olandeza care a readus la viață satul Richiș: În România încă mai găsiți crâmpeie din trecut. Trebuie să o vizitați
Soții Timmerman au venit în România acum 30 de ani, în satul Richiș, și au fost mai întâi martori ai decăderii acestei comunități săsești. „Când am sosit aici, în 1990 – 1991, comunitatea era destul de numeroasă. Încet, încet, sașii au început să plece și peste sat s-a așternut tăcerea. Pe vremuri, pe ulițe erau gâște, rațe, vaci, care ulterior au dispărut. O mulțime de tineri au plecat în străinătate pentru a face rost de bani. Este o mare pierdere, nu doar pentru Richiș, ci pentru întreaga Românie”, spune Anthonia Timmerman. Îndrăgostiți de Richiș așa cum îl cunoscuseră pe vremuri, cei doi olandezi au contribuit la renașterea satului. Au deschis aici o pensiune, un magazin cu de toate, un camping și un bar. Totodată, au înființat un punct de informare turistică. Deși este văduvă de mai bine de trei ani, Anthonia Timmerman nu a renunțat la proiect, și chiar îl dezvoltă.
Astfel, după aproape 30 de ani, Anthonia nu a abandonat niciun proiect pe care l-a început în Richiș. Dimpotrivă, de la an la an au apărut altele noi. De multe ori i-a fost destul de greu să pună pe roate ceva nou pentru că s-a lovit de o oarecare reticență a celor din jur. De exemplu, când satul începuse să decadă, împreună cu soțul său s-a gândit să înființeze un centru de colectare a laptelui, însă cei din comunitate „nu mergeau în aceeași direcție. Acum, aproape nimeni nu se mai ocupă de creșterea vitelor, iar asta a avut un impact și asupra florei din zonă, ceea ce este destul de rău pentru biodiversitate”.
A rămas însă fidelă proiectelor inițiale prin care care cooptează an de an o mică parte din comunitate. „Vara, aloc mult timp casei de oaspeți. Anul acesta am avut o mulțime de turiști, de toate felurile, din diferite țări. De exemplu, ne-au vizitat tineri care studiază muzică și pictori specializați în pictura pe icoane. Pe timpul verii, echipa este formată din 8 oameni, toți angajați pe bază de contract. Ei se ocupă de magazin, de bar și casa de oaspeți. În timpul iernii, echipa scade la 5 angajați”, povestește aceasta.
Totodată, de mai mulți ani a înființat fundația Pro Richiș Transilvania, prin intermediul căreia a fost organizat un centru de informare turistică. „De centrul turistic se ocupă Anna Gergely, care oferă turiștilor informații și organizează vizite la biserica evanghelică. Anna locuiește în sat și participă la proiect ca voluntar, un voluntar foarte dedicat. Centrul este o inițiativă a ONG-ului pe care l-am creat – Pro Richiș Transilvania, iar ideea realizării acestuia i-a aparținut lui Miriam Eliad, care la rândul său avea o casă în Richiș și iubea foarte mult satul. Acum Miriam nu mai este printre noi. Tot prin intermediul centrului organizăm excursii pentru copii la Târgul de Crăciun de la Sibiu sau le oferim câte un premiu la finalul anului școlar”, explică aceasta.
Proiecte culturale și planuri de viitor
În timp, soții Timmerman au funcționat ca un catalizator. Au cooptat în jurul lor o comunitate de străini care au demarat la rândul lor proiecte prin care ajută la reconstruirea comunității. Miriam Elid este doar un exemplu. Un altul ar fi Lucy Abel Smith, istoric de artă, britanică la origini, care organizează an de an în Richiș Târgul de Carte Trasilvănean, un proiect la care contribuie și Anthonia.
„Anul viitor, târgul va fi organizat în septembrie și va avea invitați din străinătate. Asta înseamnă că, timp de trei zile, Richiș și satele din jur se vor umple de oameni pe care îi vom găzdui și care vor servi masa la noi. Pe viitor sper că vom putea găsi un sponsor care să ne ajute să amenajăm o casă în care să adăpostim cărțile. Casa ar putea fi totodată reședința unui profesor de limba engleză, care să predea la școală”, explică aceasta.
Tot la capitolul planuri de viitor, Anthonia Timmerman și-a propus să deschidă două muzee. Unul dintre acestea va fi dedicat compozitorului Georg Meyndt, născut în 1852, la Biertan. „Am vrea să construim un muzeu al muzicii dedicat compozitorului sas Georg Meyndt, ce a locuit în Richiș și ale cărui compoziții sunt încă interpretate în zonă. Totodată, am vrea să strângem bani pentru a restaura un vechi pian ce se află în căminul cultural. Clădirea căminului a fost de altfel restaurată la rândul său cu bani proveniți din Fondul Mihai Eminescu și de la Fundația Pro Richiș. Începând de anul viitor vom organiza mai multe concerte aici, dar și în clădirea bisericii. Orga bisericii a fost de asemenea restaurată cu donații din Anglia și cu sume provenite de la turiști”, spune Anthonia Timmerman.
Cel de-al doilea muzeu va fi dedicat meșteșugurilor împletitului și broderiei ce sunt practicate de sute de ani de „sașii, ungurii și românii ce locuiesc și au locuit aici din cele mai vechi timpuri”.
Majoritatea turiștilor revin în Richiș
Ce reușesc să construiască toate aceste proiecte? „Cea mai mare satisfacție a mea este că oamenii care au vizitat Richiș și au locuit în casa noastră de oaspeți au fost extrem de impresionați de frumusețea satului și a zonelor din jur, de mâncarea delicioasă și de căldura românilor. Aceasta era și satisfacția soțului meu, ce s-a implicat foarte mult în acest proiect.”, spune Anthonia Timmerman.
De altfel, majoritatea turiștilor care au apucat să viziteze Richiș, revin în mod regulat. Dacă ar fi să prezinte locul celor care nu au ajuns încă aici, Anthonia ar apela la toate argumentele care au făcut-o, în timp, să considere satul adevărata ei casă. Mesajul ei ar putea fi inclus în cele mai bune campanii de marketing. Iată cum sună: „Dacă ar fi să mă adresez turiștilor, le-aș spune așa: veniți în satele și regiunile din România ca să găsiți crâmpeie din trecut, ca să vedeți impactul pe care îl are natura asupra vieții la țară, ca să simțiți plăcerea de a lucra pământul după ce s-a dezmorțit din înghețul iernii și căldura potolită a zilelor de vară, dar și mirosul fânului și al florilor sălbatice toamna. E vorba de viața simplă, ce trezește încântare oricărui turist. În plus, trebuie să știți că mâncarea românescă este delicioasă!”
Anthonia Timmerman este unul dintre nominalizații
Secțiunea
Salvatorii satului românesc
Citește și:
Anca Gaidoș: „Copiii trebuie să contribuie concret la dezvoltarea satului românesc”
VOTATI AICI câștigătorul secțiunii Salvatorii satului românesc