Cum determini board-ul sa investeasca in CSR

Aprobarea bugetelor

Andrei Sulyok este director general in cadrul Lindab Romania si aproba proiectele de responsabilitate sociala bazate pe o documentare serioasa, cu obiective clare, care se potrivesc cu filosofia companiei, care urmeaza linia planurilor desfasurate in trecut si aduc un beneficiu de imagine.

„Plecand de la premisa ca iei in considerare actiunile de CSR ca investitie si nu ca simpla cheltuiala, un proiect convingator este unul in conceperea caruia s-au investit eforturi, care nu a fost facut pe genunchi“, explica directorul general al companiei. De asemenea, un proiect are sanse mai mari sa fie aprobat daca cel care il prezinta crede in el si sustine cauza cu adevarat. „Daca nu ma convinge pe mine, cel mai probabil nu-i va impresiona nici pe ceilalti“, mai spune acesta.

In cazul Sodexo, managerul CSR nu trebuie sa vanda proiecte, ci trebuie sa aiba „un demers transversal si strategic cu toate departamentele“, dupa cum spune directorul general al organizatiei. Toate proiectele bune, in acord cu strategia companiei, si care contribuie la schimbarea lucrurilor, sunt privite pozitiv si managerul CSR stie acest lucru. „O companie nu trebuie sa isi limiteze ajutorul la partea materiala, ci mai degraba sa isi angajeze colaboratorii cu competentele lor de vanzari, marketing sau management de proiect pentru a crea un serviciu durabil.“

Managerii de responsabilitate sociala incearca sa determine CEO-ul sa acorde sume mai mari pentru proiectele de CSR prin strategii bine gandite. De exemplu, Camelia Dinica, coordonator de marketing si comunicare al Lindab Romania, spune ca organizatia ei abordeaza actiunile de CSR ca pe o investitie, si nu ca pe o cheltuiala. „Este important sa identifici proiectul potrivit si sa-l prezinti corect, cu accent pe beneficiile ambelor parti. Si foarte important, sa crezi in el!“, spune ea.

Implicarea in actiuni implementate cu mai mult profesionalism, cu accent pe rezultate si eficienta maxima a resurselor investite, catre atragerea cat mai multor companii si a cat mai multor voluntari in aceasta zona sunt cateva dintre trendurile pe care specialistul in CSR le-a identificat in anul 2011. „Pe termen lung, cred ca CSR-ul va insemna actiuni cu raza de influenta mai larga, investitii sustenabile si schimbari de impact pentru societate, in detrimentul actiunilor punctuale“, conchide Camelia Dinica.

Diana Klusch, Director Corporate Affairs al Ursus Breweries, spera ca in 2011 oamenii si companiile care lucreaza in domeniu vor intelege CSR-ul mai mult din prisma dezvoltarii durabile si a conceptului de creating shared value impreuna cu comunitatile in care isi desfasoara activitatea, si mai putin ca charity sau eco-green team building. „Nu ca activitatile de caritate sau cele de voluntariat in domeniul ecologiei nu ar fi importante si utile, dimpotriva. Dar cred ca e momentul ca si in Romania CSR-ul sa nu mai fie perceput ca o miscare «la moda» a companiilor, facem CSR pentru ca se poarta, ci sa fie o activitate integrata in strategia de business pe termen lung a companiilor, cu rezultate pozitive palpabile pentru toate partile implicate“, spune Diana Klusch.

„In munca de dezvoltare durabila sau CSR este bine, zic eu, «sa fii cu capul in nori si cu picioarele pe pamant», adica sa fii idealist si sa iti doresti sa schimbi lumea in bine, dar in egala masura sa fii pragmatic si realist.“

Proiectele de CSR Si Board-ul

Si board-ul trebuie impresionat atunci cand vine vorba de finantari pentru programele de CSR. Totusi, in lumea afacerilor, principalul job al acestuia este de a se asigura ca organizatia pe care o conduce livreaza rezultatele de business asteptate si estimate. Acest lucru trebuie inteles foarte clar de oricine lucreaza in zona de dezvoltare durabila, comunicare, CSR.

Toate actiunile companiei, indiferent de natura lor, trebuie sa aiba ca rezultat final un avantaj de business sau competitiv al acesteia. „In mod evident, daca nu reusim sa facem o legatura intre businesul companiei si strategia si actiunile de CSR, va fi foarte greu pentru membrii consiliului director sa accepte un buget sau o finantare a proiectelor de CSR. De asemenea, daca membrii board-ului nu sunt tinuti la curent cu rezultatele activitatilor de dezvoltare durabila, nu au vizibilitate si nu sunt implicati intr-un fel sau altul in desfasurarea acestor proiecte, in mod natural reactia lor va fi: «de ce trebuie sa alocam un buget pentru astfel de activitati?»“, explica Diana Klusch, Director Corporate Affairs al Ursus Breweries.

Directia responsabilitatii sociale

Activitatea de responsabilitate sociala a grupului Lindab se ghideaza dupa programul „Lindab Life“, respectat si implementat in toate tarile in care grupul actioneaza. Acesta are un buget consistent si se concentreaza pe 4 directii: afacere, mediu, angajati si societate.

„In zona business, ne-am angajat sa mentinem standarde etice ridicate si sa ne asiguram ca livram cele mai bune produse si servicii clientilor. In ceea ce priveste mediul, dezvoltam produse cu minimum de impact asupra mediului si climei in tot circuitul vietii. Pana la finalul anului 2020, ne-am propus ca la nivel de grup sa reducem cu 20% consumul de energie, sa identificam solutii astfel incat 20% din energia consumata sa fie din resurse regenerabile si sa reducem cu 20% emisiile de gaz“, spune Andrei Sulyok, Director General al Lindab Romania.

Activitatea companiei de productie se bazeaza in proportie de 97% pe otel, un material aproape 100% reciclabil, usor si durabil.

Angajatii reprezinta cea de-a patra directie a programului. In acest sens, organizatia incurajeaza dezvoltarea aptitudinilor prin Academia Lindab, un proiect complex de instruire profesionala, dedicat angajatilor partenerilor Lindab, in care s-au investit pana in prezent peste 150 000 de euro.

In cadrul companiei Sodexo, proiectele care primesc bugete mari sunt acelea care trebuie sa concentreze energiile si resursele organizatiei in proiecte mobilizatoare, cum este strategia „Stop Hunger“ de combatere a saraciei si vulnerabilitatii sociale, initiata in Romania in anul 2008. „Initial, aceste proiecte erau destinate mobilizarii colaboratorilor nostri in jurul obiectivelor noastre de companie-cetatean. In prezent, ele sunt destinate motivarii tuturor partenerilor nostri, a clientilor, a tuturor beneficiarilor de tichete“, spune Francois Podeur, director general in cadrul Sodexo. Compania pe care Podeur o conduce isi doreste ca fiecare participant sa aiba sentimentul ca schimba lucrurile, si nu ca ofera o asistenta temporara.

Aprobarea bugetelor

Andrei Sulyok este director general in cadrul Lindab Romania si aproba proiectele de responsabilitate sociala bazate pe o documentare serioasa, cu obiective clare, care se potrivesc cu filosofia companiei, care urmeaza linia planurilor desfasurate in trecut si aduc un beneficiu de imagine.

„Plecand de la premisa ca iei in considerare actiunile de CSR ca investitie si nu ca simpla cheltuiala, un proiect convingator este unul in conceperea caruia s-au investit eforturi, care nu a fost facut pe genunchi“, explica directorul general al companiei. De asemenea, un proiect are sanse mai mari sa fie aprobat daca cel care il prezinta crede in el si sustine cauza cu adevarat. „Daca nu ma convinge pe mine, cel mai probabil nu-i va impresiona nici pe ceilalti“, mai spune acesta.

In cazul Sodexo, managerul CSR nu trebuie sa vanda proiecte, ci trebuie sa aiba „un demers transversal si strategic cu toate departamentele“, dupa cum spune directorul general al organizatiei. Toate proiectele bune, in acord cu strategia companiei, si care contribuie la schimbarea lucrurilor, sunt privite pozitiv si managerul CSR stie acest lucru. „O companie nu trebuie sa isi limiteze ajutorul la partea materiala, ci mai degraba sa isi angajeze colaboratorii cu competentele lor de vanzari, marketing sau management de proiect pentru a crea un serviciu durabil.“

Managerii de responsabilitate sociala incearca sa determine CEO-ul sa acorde sume mai mari pentru proiectele de CSR prin strategii bine gandite. De exemplu, Camelia Dinica, coordonator de marketing si comunicare al Lindab Romania, spune ca organizatia ei abordeaza actiunile de CSR ca pe o investitie, si nu ca pe o cheltuiala. „Este important sa identifici proiectul potrivit si sa-l prezinti corect, cu accent pe beneficiile ambelor parti. Si foarte important, sa crezi in el!“, spune ea.

Implicarea in actiuni implementate cu mai mult profesionalism, cu accent pe rezultate si eficienta maxima a resurselor investite, catre atragerea cat mai multor companii si a cat mai multor voluntari in aceasta zona sunt cateva dintre trendurile pe care specialistul in CSR le-a identificat in anul 2011. „Pe termen lung, cred ca CSR-ul va insemna actiuni cu raza de influenta mai larga, investitii sustenabile si schimbari de impact pentru societate, in detrimentul actiunilor punctuale“, conchide Camelia Dinica.

Diana Klusch, Director Corporate Affairs al Ursus Breweries, spera ca in 2011 oamenii si companiile care lucreaza in domeniu vor intelege CSR-ul mai mult din prisma dezvoltarii durabile si a conceptului de creating shared value impreuna cu comunitatile in care isi desfasoara activitatea, si mai putin ca charity sau eco-green team building. „Nu ca activitatile de caritate sau cele de voluntariat in domeniul ecologiei nu ar fi importante si utile, dimpotriva. Dar cred ca e momentul ca si in Romania CSR-ul sa nu mai fie perceput ca o miscare «la moda» a companiilor, facem CSR pentru ca se poarta, ci sa fie o activitate integrata in strategia de business pe termen lung a companiilor, cu rezultate pozitive palpabile pentru toate partile implicate“, spune Diana Klusch.

Proiectele de CSR si board-ul

Si board-ul trebuie impresionat atunci cand vine vorba de finantari pentru programele de CSR. Totusi, in lumea afacerilor, principalul job al acestuia este de a se asigura ca organizatia pe care o conduce livreaza rezultatele de business asteptate si estimate. Acest lucru trebuie inteles foarte clar de oricine lucreaza in zona de dezvoltare durabila, comunicare, CSR.

Toate actiunile companiei, indiferent de natura lor, trebuie sa aiba ca rezultat final un avantaj de business sau competitiv al acesteia. „In mod evident, daca nu reusim sa facem o legatura intre businesul companiei si strategia si actiunile de CSR, va fi foarte greu pentru membrii consiliului director sa accepte un buget sau o finantare a proiectelor de CSR. De asemenea, daca membrii board-ului nu sunt tinuti la curent cu rezultatele activitatilor de dezvoltare durabila, nu au vizibilitate si nu sunt implicati intr-un fel sau altul in desfasurarea acestor proiecte, in mod natural reactia lor va fi: «de ce trebuie sa alocam un buget pentru astfel de activitati?»“, explica Diana Klusch, Director Corporate Affairs al Ursus Breweries.

Directia responsabilitatii sociale

Activitatea de responsabilitate sociala a grupului Lindab se ghideaza dupa programul „Lindab Life“, respectat si implementat in toate tarile in care grupul actioneaza. Acesta are un buget consistent si se concentreaza pe 4 directii: afacere, mediu, angajati si societate.

„In zona business, ne-am angajat sa mentinem standarde etice ridicate si sa ne asiguram ca livram cele mai bune produse si servicii clientilor. In ceea ce priveste mediul, dezvoltam produse cu minimum de impact asupra mediului si climei in tot circuitul vietii. Pana la finalul anului 2020, ne-am propus ca la nivel de grup sa reducem cu 20% consumul de energie, sa identificam solutii astfel incat 20% din energia consumata sa fie din resurse regenerabile si sa reducem cu 20% emisiile de gaz“, spune Andrei Sulyok, Director General al Lindab Romania.

Activitatea companiei de productie se bazeaza in proportie de 97% pe otel, un material aproape 100% reciclabil, usor si durabil.

Angajatii reprezinta cea de-a patra directie a programului. In acest sens, organizatia incurajeaza dezvoltarea aptitudinilor prin Academia Lindab, un proiect complex de instruire profesionala, dedicat angajatilor partenerilor Lindab, in care s-au investit pana in prezent peste 150 000 de euro.

In cadrul companiei Sodexo, proiectele care primesc bugete mari sunt acelea care trebuie sa concentreze energiile si resursele organizatiei in proiecte mobilizatoare, cum este strategia „Stop Hunger“ de combatere a saraciei si vulnerabilitatii sociale, initiata in Romania in anul 2008. „Initial, aceste proiecte erau destinate mobilizarii colaboratorilor nostri in jurul obiectivelor noastre de companie-cetatean. In prezent, ele sunt destinate motivarii tuturor partenerilor nostri, a clientilor, a tuturor beneficiarilor de tichete“, spune Francois Podeur, director general in cadrul Sodexo. Compania pe care Podeur o conduce isi doreste ca fiecare participant sa aiba sentimentul ca schimba lucrurile, si nu ca ofera o asistenta temporara.

Provocarea lunii

500 kw, 200 kg de hartie este consumul mediu anual al unei persoane. Ti se pare mult?

Acest consum reprezinta echivalentul:

• Consumului de energie electrica a unui computer pe o durata de 5 luni;

• Consumului de energie electrica a unui bec de 60 W intr-un an;

• Consumului de energie electrica a aparaturii lasate in stand-by din cadrul unei gospodarii.

Cantitatea anuala totala de CO2 stocata in produsele din lemn este de aproximativ 540 de milioane de tone.

In cazul despaduririi bruste a unei suprafete, prin taiere, aproximativ 38% din CO2 stocat se elibereaza imediat, iar restul treptat, intr-o perioada scurta de timp.

Suprafata forestiera a crescut constant in ultimii 20 de ani in Europa. Confederatia europeana a industriei hartiei a calculat o crestere anuala de 6 400 km2, echivalentul a 4 300 terenuri de fotbal zilnic.

Dincolo de furnizarea unei baze de resurse regenerabile de energie, padurile ofera venituri vitale si slujbe pentru cei aflati in imprejurimile forestiere.

Hartia reciclabila optimizeaza si contribuie la dezvoltarea durabila a padurilor. Hartia reprezinta cel mai puternic mijloc de comunicare.

Potrivit Paper Recycling Association of South Africa, energia salvata din reciclarea hartiei intr-un an este suficienta pentru a oferi electricitate pentru 512 case pe an.