Cum îți schimbă voluntariatul cariera. Ce câștigi ca voluntar?

Un rol important în această evoluție l-au avut: organizațiile nonguvernamentale care au derulat programe de acest tip și au avut rezultate; o serie de lideri de opinie care s-au implicat și au creat modele, dar și evenimente de tipul Gala Societății Civile sau Gala Premiilor Participării Publice, care au adus în atenția publicului organizații mici cu rezultate majore din implicarea voluntară.
În pasul al doilea al acestei evoluții au intervenit companiile care au început programe de acest tip, inițial sprijinind financiar proiecte de voluntariat, apoi implicându-și propriii angajați în astfel de programe.

CITEȘTE ȘI: Care sunt beneficiile unor zile de concediu? Specialiștii explică care este influența acestora la locul de muncă

Trendul este confirmat de Camelia Dragomirescu, Director de Marketing Policolor, care spune că surprinzător de mulți tineri încep să facă voluntariat de pe băncile școlii. „Ajung tineri studenți sau profesioniști care se implică în mult mai multe proiecte extrajob decât acum zece sau 15 ani; această tendință începe să prindă și la vârste mature. Vedem și mulți adulți, chiar de 40+, implicați, mai ales în proiecte cu impact în comunitate, familie, cultură.”
Ibolya Bereș, Marketing Manager Fujitsu România, a observat că din ce în ce mai mulți tineri participă la programe de voluntariat. Compania pe care o reprezintă a participat anul trecut la o serie de evenimente sub egida „180 minutes for society” și „Bridging Charity”, organizate împreună cu Lotfi M’Rad – Intuitive Coach. Primul eveniment, de exemplu, a avut ca obiectiv oferirea unui cadru în care să se întâlnească tinerii care vor să își ofere timpul și abilitățile native organizațiilor caritabile care au nevoie de resurse umane.

De la pasivitate la acțiune

Pe de altă parte, Carmen Soare, Chief Marketing Officer NN România, are o viziune puțin diferită. Deși este de acord că în România de azi voluntariatul este mult mai bine privit decât în primii ani de după Revoluție, comparativ cu Occidentul, este încă mult prea puțin răspândit. „Calea de a schimba perspective și mentalități este mai lungă decât cea de la pasivitate la acțiune. Îmi place să cred că momentul în care se află acum voluntariatul în România nu mai este despre învățarea lecției altruismului și a colaborării, ci despre căutarea, pasivă în cazul celor mai mulți, a acelui „cineva/ceva” pentru care resursele pe care le ai în plus și le poți pune la dispoziție sunt tot ce e necesar ca să depășească un obstacol”, completează Carmen Soare.

CITEȘTE ȘI: Cele 12 informații pe care ar trebui să le ștergeți urgent de pe Facebook

Și de pe teren lucrurile par a se vedea altfel. Iulian Angheluță, fondatorul Asociației Free Miorița și inițiatorul campaniei Lumină pentru România, spune că: „Unii își aduc aminte de voluntariat când se mai dă strigarea la vreo împădurire, alții, o dată pe an, când cineva le flutură sub nas un formular 2%, pe care îl semnează fără să știe exact ce și cum”. Mai mult, Iulian crede că aceasta este situația în urban. „În rural e și mai greu, mulți chiar nu înțeleg care-i treaba cu «oengeul» și«voluntarii».”

Intri într-o lume cu care nu ești obișnuit

Totuși, cum se explică creșterea interesului pentru voluntariat atât în rândul angajaților, cât și printre angajatori?
Din punct de vedere personal, voluntariatul te dezvoltă. Intri, de obicei, într-o lume cu care nu ești obișnuit, trebuie să iei alte decizii decât cele din viața de zi cu zi, să îți asumi rezultatele, iei contact cu oameni pe care nu i-ai întâlni în activitățile curente.
Astfel, așa cum precizează Carmen Soare, referindu-se strict la perspectiva profesională, voluntariatul îți oferă posibilitatea să îți dezvolți și să exersezi o serie de soft skills despre care sunt șanse mici să afli la școală sau să le capeți în traininguri ori zi de zi, între pereții de sticlă ai clădirii de birouri.
Voluntarii învață să se descurce în afara zonei de confort. O zi de voluntariat, indiferent de cauza căreia i-o dedici, nu are nimic de-a face cu procesele și standardele cu care ești familiarizat la birou și, de ce nu, nici cu cele pe care le-ai creionat dintr-o sesiune de voluntariat anterioară. „De exemplu, modul în care a trebuit să plantăm toamna trecută copăcei în baza experimentală din Călărași a fost cu totul altul decât cel pe care l-am folosit acum doi ani la Videle”, spune Carmen Soare.

Lejeritatea cu care poate ieși din zona de confort îl ajută pe Paul Mureșan, care a făcut mulți ani voluntariat la Tășuleasa Social. Paul face animații, iar asta implică foarte multă muncă. El spune însă că acum îi este mai puțin teamă de mormanul de desene pe care trebuie să le facă, deoarece voluntariatul i-a dezvoltat un soi de determinare, „cu care intru ca plugul în desene”.
„Când fac voluntariat, mă simt exact cum mă simțeam când eram mic și mă uitam la Power Rangers. Vedeam nebunii ăștia diverși și faini care săreau în roboți imenși și porneau să salveze lumea. Când am crescut, am avut aceeași senzație când eram voluntar. Simțeam că fac parte dintr-un robot mare care salvează lumea”, explică Paul.

Deschiderea către o altă lume

Dincolo de încrederea în sine, voluntarii ajung să cunoască lucruri noi și despre țara în care trăiesc, după cum spune Iulian: „La acțiunile din campania «Lumină pentru România», voluntarii află, în primul rând, cum trăiesc familiile care nu au lumină. Și află o altă lume, cu locuri despre care mai auziseră cândva pe la ora de geografie, o lume izolată, care nu are telefoane smart, carduri și de multe ori nici ce pune pe masă sau în gură”.

Într-adevăr, și Carmen Soare spune că voluntariatul este despre cealaltă Românie, despre care mulți angajați nu știu. „Auzim tot mai des că trăim doar într-una dintre cele două Românii, mai exact în cea cu indicatori socioeconomici mai buni. De obicei, rămânem și la birou ancorați în această Românie. După sesiunile de mentorat pe care colegii mei le-au oferit elevilor de liceu într-o competiție de proiecte de antreprenoriat social, aceștia au spus că au învățat despre probleme care nu s-ar fi gândit vreodată că există.”
Dacă privim lucrurile din această perspectivă, putem spune că firmele care își implică angajații în acțiuni de voluntariat fac un dublu bine: atât pentru corpul social, cât și pentru cultura lor corporate. „Oamenii preferă de multe ori să știe că o anumită sumă de bani, împreună cu munca lor, a ajutat o cauză doar că acea sumă a fost alocată unei petreceri sau unui clasic team building”, spune Laura Sgârcitu.

Înveţi să te implici, să devii mai eficient

Pentru I.D., voluntariatul este cel mai adesea echivalat cu încă un job, asta deoarece se implică pe termen lung, nu doar în acţiuni punctuale cum ar fi o plantare. Ea crede că voluntariatul a ajutat-o să devină mai eficientă, să înveţe să coordoneze echipe.

Voluntariatul te ajută să comunici, să negociezi, să activezi în cadrul unei echipe sau comunităţi, să oferi asistenţă, cunoştinţe, să te organizezi şi să apreciezi viaţa, sănătatea şi ajutorul pe care îl primeşti.
„Profesional, eu cred că voluntariatul e o formă superioară de a suda o echipă, de a o face să lucreze împreună, de a construi încredere între membrii ei. Angajaţii care se implică în astfel de proiecte devin mai responsabili, mai ataşaţi de compania-angajatoare tocmai pentru că îi văd mai clar implicarea socială. Aceste proiecte sunt un excelent instrument de comunicare internă. Se realizează legături între oameni din diferite departamente sau funcţiuni, oameni care în mod normal nu ar avea de ce să lucreze împreună”, spune Cristina Nicule psiholog organizaţional, dar şi voluntar la Asociaţia Tăşuleasa Social şi Asociaţia Dog Assist.

CITEȘTE ȘI: Chirurgii și vânzătorii vor deveni istorie? Soarta unora dintre meserii în următorii ani

Pe de altă parte, este foarte adevărat că, atunci când o persoană face voluntariat, va obţine, fără să-şi propună neapărat, anumite „cadouri” de ordin emoţional şi, uneori, chiar existenţial: poţi avea sentimentul de împlinire, poţi trăi emoţia de recunoştinţă, de viaţă trăită cu sens, poţi să pui capul pe pernă seara împăcat, fiindcă ai contribuit şi tu la ceva cu adevărat important în viaţă etc.

Voluntarii preferă munca fizică

Deşi fiecare îşi alege cauza după interesul personal, există diferenţe de disponibilitate. Dacă, să spunem, o plantare de copaci se face într-o zi, lucrul cu copiii instituţionalizaţi implică o continuitate: nu poţi merge o zi şi apoi încă una la anul.
Astfel, cele mai atractive acţiuni pentru angajaţi sunt: fundraisingul, acţiunile sportive, activarea ca asistenţi sociali, asistenţa la organizarea de evenimente caritabile, proiectele pentru copii, implicarea pentru un obiectiv local important pentru comunitate etc.
Iulian, de la Free Mioriţa, spune că din interacţiunea lui cu voluntarii sau cu cei care doresc să se implice în acţiuni a aflat că mulţi vor să facă lucruri concrete, să meargă pe teren, să evadeze din birouri. Puţini sau nimeni nu vrea să facă hârtii sau să corespondeze cu autorităţile, de exemplu. „Cred că domeniile cele mai de interes sunt cele care implică activitate fizică, în locuri mai izolate sau oricum pe unde nu ai mai umblat, alături de şi pentru oameni.”

Dezvoltarea spiritului civic

Există companii care oferă o zi liberă plătită pentru activități de voluntariat, iar treaba asta e foarte bine văzută de angajați. Altele aleg proiecte în care angajații pot voluntaria împreună cu familia, cu copiii, iar asta creează din nou legături, amintiri, atașament față de angajator.
Carmen Soare adaugă că organizațiile nonprofit, alături de companiile care au promovat voluntariatul angajaților, au reușit să readucă în retorica acestei societăți spiritul civic. Pentru cele mai multe companii, implicarea în comunitate nu se rezumă doar la promovarea voluntariatului, ci și la direcționarea bugetelor pentru atenuarea și rezolvarea unor probleme sociale și de mediu.
„De asemenea, sentimentul de apartenență și de contribuție întărește spiritul de echipă, colaborarea dintre angajați şi oferă posibilitatea de a se cunoaște între ei din punct de vedere uman, dincolo de sarcinile de serviciu”, mai spune Ibolya Bereș.

Cristina Nicule (foto) explică de ce experiența de a face voluntariat de calitate presupune respectarea unor principii

Nevoile celorlalți contează mai mult
Când te lansezi într-o acțiune de voluntariat, o faci pentru că nevoile unei comunități, ale altor oameni sunt mai importante decât confortul tău, timpul tău, nevoile tale. De aceea, lași deoparte toate aceste nevoi ale tale și faci ce ai de făcut pentru alții sau pentru o comunitate. Voluntariatul înseamnă să faci lucruri, fără a te aștepta la nicio recompensă, fără a cere vreo recompensă sau vreun beneficiu – faci ce ai de făcut, pur și simplu, dezinteresat.
Smerenia
O acțiune de voluntariat trebuie să fie efectuată smerenie. I-au rămas în minte cuvintele lui Alin Ușeriu – președintele Asociației Tășuleasa Social – cu ocazia unei acțiuni de voluntariat cu tradiție: „Camionul de Crăciun”. Înainte de a ne porni cu
TIR-urile încărcate cu cadouri de la copiii din Germania, pentru copiii din România, Alin le-a spus: „Atenție mare! Să nu vă purtați ca şi cum ați fi într-o caleașcă de aur și aruncați cu galbeni. Nu sunteți decât niște poștași de cadouri. Cadouri, nu ajutoare!”
Lucrul făcut bine până la capăt
O acțiune de voluntariat poate fi numită „voluntariat”, dacă și numai dacă ți-ai făcut treaba până la capăt, de calitate. Dacă ai realizat ceva superficial, te-ai fi prefăcut că faci sau nu ai dus până la capăt ceea ce ai început (indiferent de obstacole), atunci se numește bătaie de joc. Oamenii care fac voluntariat sunt cei care găsesc soluții când totul pare greu, se implică în ceea ce fac, muncesc „în plus” față de planul inițial, fiindcă le pasă cu adevărat și doresc să aibă rezultate de calitate.

Articol preluat din numărul 237/mai 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici