De la Corporate Social Responsibility la Human Social Responsibility

Creativitatea în fundraising

“Într-o organizaţie, de la contabilă la directori, toată lumea participă la strângerea de fonduri, nu numai fundraiserul. Este politicos ca atunci când te întâlneşti cu un CEO sa mergi la întâlnire cu echivalentul lui. Strângerea de fonduri începe practic de la director, iar fundraiserul continuă strategia”, e de părere Mario DeMezzo, director naţional la Habitat for Humanity România.
Acesta mai adaugă că în momentul în care facem o strategie de fundraising trebuie să luăm în calcul resursele de care dispune compania, de la istoria şi valorile organizaţiei la punctele tari ale organizaţiei.

“Creativitatea”, mai spune el ne ajută să plasăm proiectul într-o zonă frumoasă care să se plieze pe nevoile companiilor, în plus, ea “ne ajută să strângem oricât de mulţi bani într-un timp foarte scurt pentru că toată lumea vrea să facă parte din ceva măreţ”.

Claudiu Butacu, preşedintele Asociaţiei Solar Decathlon Bucureşti şi coordonatorul departamentului de fundraising din EFdeN crede în puterea cuvintelor când vine vorba de sustenabilitate. “Cea mai bună metodă de fundraising este de a spune mai bine povestea decât de a negocia o sponsorizare. De exemplu, povestea noastră este despre o competiţie internaţională de case solare realizată cu materiale sustenabile şi tehnologii inovatoare la care participă voluntari.”

“Am abordat o strategie de fundraising de a convinge companiile să ne ajute cu know-how-ul lor, cu materiale, produse şi servicii şi nu să ne livreze bani sau să ne aloce acei 2%. În acest fel, peste 120 de companii sunt implicate în proiectele noastre, iar proiectul EFdeN a strâns peste 1 milion de euro constând în produse, servicii, materiale şi oameni.”

Becul face diferenţa

Iulian Angheluţă, coordonează acţiunile Asociaţiei Free Mioriţa şi spune că dincolo de titulatura de corporate social responsibility se află oamenii. Iar campania de care se ocupă împreună cu echipa sa, “Lumină pentru România”, începută în septembrie 2013, este a aduce lumină în viaţa unor oameni care nu au acces la lumină.

“Becul face diferenţa, pentru că oamenii din aceste zone ale ţării unde nu există lumină, nu au acces la informaţii, iar copiii abandonează şcoala. În Poienile de sub munte, în Maramureş, se află cea mai mică şcoală din România, cu o suprafaţă de 4×4 metri, fără acces la lumină, unde învaţă 15 copii care trebuie să meargă 10 km pe jos prin pădure pentru a ajunge într-o şcoală despre care Ministerul Educaţiei nu ştie că există”, spune el.

Nu vreau să vă povestesc despre emoţia pe care au simţit-o copiii când au apăsat pe întrerupător. Un lucrur care nouă ni se pare banal. Am plâns alături de oameni care au aprins becul şi am fost şocat să văd mulţi oameni şi companii care nu se implică deşi au resurse.

“Lumină pentru România” a racordat la electricitate 30 de şcoli şi gospodării, însă munca nu se termină aici, căci în România, potrivit recensământului din 2011, 100.100 de gospodării nu au acces la lumină.
Pentru că doar 16% dintre companiile din România au redirecţionat 2% către anumite cauze, iar restul de 400.000.000 milioane s-au dus către stat, Remus Pakei, project-manager la sprijina.ro încurajează strângerea de fonduri pentru diferite proiecte din cele 27 de categorii pe care le are platforma.
La nivel european, 53% dintre companiile din Irlanda de Nord direcţionează bani către cauze umanitare, deci diferenţa este considerabilă.

Sprijină.ro este o platformă 100% românească cu 27 de categorii din diferite domenii care a fost lansată în luna august de antreprenori, specialişti în online, web development, promovare şi fundraising.
În cele trei luni de la înfiinţare, există peste 3000 de utilizatori, peste 127 de ONG-uri şi asociaţii, 128 de proiecte finanţate, peste 66.000 euro finanţaţi şi peste 1600 de contribuabili, contribuţia medie fiind de 200 lei.