Drum cu sens: Tinerii români care au traversat Europa pe biciclete pentru copiii defavorizați de acasă

Cei doi și-au propus să facă mai mult decât un tur de 3.000 de kilometri cu bicicletele: să transmită un mesaj puternic tuturor celor care pornesc într-o lungă călătorie pe drumul educației și să-i sprijine pe cei pentru care învățătura poate reprezenta singura salvare.
Călătoria celor doi a început pe 29 aprilie, din fața Parlamentului Marii Britanii, și s-a încheiat pe 5 iunie, când au ajuns în fața Parlamentului României. „Parlamentul reprezintă «locul decizional» cu privire la viitorul fiecărei țări, iar cursa noastră face o legătură simbolică între Parlamentul britanic și cel românesc. Cu toate că s-a decis ieșirea Marii Britanii din UE, cursa reprezintă și un simbol al speranței că direcțiile celor două țări vor fi, în continuare, unite!”, explică Alexandru M. Alexandrescu.

Peste 2.000 de lire pentru copiii orfani din București și Suceava

„Vremea a fost aproape ideală, cu mici excepţii. Într-o seară, în Austria, după ce am pus cortul, a început să bată un vânt cum nu am văzut vreodată. Ne-a distrus cortul și ne-a împrăștiat toate lucrurile prin camping. Până la urmă, ne-am pus sacii de dormit pe o prelată, în baie, și acolo ne-am petrecut seara, de frică să nu cadă vreun copac peste noi!”, povestește Alex. Pe lângă asta, el a făcut câte o pană la fiecare roată a bicicletei. „Am fost nevoiți să ne lăsăm bicicletele o zi la un service din Budapesta şi să ne obișnuim cu dureri constante prin toate zonele corpului. Dar peisajele superbe și culturile diferite compensează orice experiență negativă. Am cunoscut oameni incredibili și sperăm să inspirăm și alți tineri să aibă inițiative asemănătoare.”

Partea cea mai bună a călătoriei? Cei doi au strâns peste 2.300 de lire. „Simțim că ne-am atins și chiar depășit țelul propus!”, subliniază cei doi băieți. Mai exact, au adunat 2.375 de lirem iar din donații prin Gift Aid (Marea Britanie permite organizațiilor de caritate să primească donații, similar cu redicționarea impozitului de 2@) totalul ajunge la 2.657,50. Banii se duc către casele de tip familial ale fundației FARA, din București și Suceava, unde locuiesc copiii fără părinți.
„Ne-am propus să-i ajutăm pe copiii și tinerii defavorizați să aibă acces la educație și la o viață mai bună. În urma evenimentelor din ultimul timp, atât în țară, cât și în multe alte zone ale globului, educația a devenit cel mai important mijloc de protejare a democrației. Chiar dacă nu afectăm sensul larg al acesteia, avem ocazia să influențăm în bine viețile unui grup restrâns de tineri”, explică Silviu Chirilă.
Înainte de plecare, cei doi s-au întâlnit cu Iuliana, o tânără care a crescut de la vârsta de cinci ani în Casa Sf. Gabriel a Fundației FARA și a primit ajutor ca să termine liceul, apoi facultatea. Iuliana e la Londra acum. Această întâlnire i-a motivat și mai mult în călătoria lor și le-a dat încredere că donațiile strânse îi vor ajuta pe copiii precum Iuliana să crească frumos și să-și atingă potențialul.

În afara zonei de confort

Totuși, cum le-a venit ideea? Amândoi voiau de ceva vreme să aibă o experiență care să îi scoată din zona de confort. Silviu a cochetat de câțiva ani cu ideea de a străbate Europa cu bicicleta. Când s-a întâlnit cu Alex, în mai 2016, au hotărât să nu mai amâne plecarea. S-au apucat să plănuiască excursia.
Amândoi s-au născut și au crescut în București și au absolvit Liceul Gheorghe Șincai, unde au fost colegi de clasă patru ani. Au plecat în Marea Britanie pentru studii: Silviu, în 2010, iar Alex, în 2011. Cei mai mulți englezi pe care i-au cunoscut au fost oameni cumsecade, toleranți și prietenoși. „Cu toate că există zone demografice mai puțin tolerante, englezul de rând este deschis, în ciuda Brexitului din 2016. Faptul că suntem români nu a contat. Desigur, vor exista mereu cazuri izolate și întâmplări nefericite, însă englezii se uită în primul rând la ce fel de om ești și ce știi să faci. Abia apoi la țara din care vii”, mai spune Silviu.

Alexandru M. Alexandrescu a absolvit masteratul în analiză economică și strategie. „Sunt optimist, curios și adeptul provocărilor care te dezvoltă din toate punctele de vedere: intelectual, psihic, spiritual și fizic. Aceasta a fost una dintre motivațiile de la baza acestei excursii. Deși mulți prieteni erau sceptici că vom isprăvi călătoria, pentru că pe plan fizic nu eram foarte bine pregătit, eu știam că dorința era acolo, iar corpul se va adapta. În plus, merg cu bicicleta peste tot în Manchester și joc baschet foarte des, așa că încrederea în corp nu era complet neîntemeiată.”

Cei mai mulți colegi ai lui Alex s-au angajat la multinaționale, dar el și-a asumat un risc: a deschis un boutique de consultanță și activează ca independent. În plus, la începutul lunii martie 2017, a înființat un start-up împreună cu trei prieteni, cu scopul de a dezvolta rolul imprimantelor 3D în educație.

Educație vs dezinformare

Celălalt factor motivant pentru această călătorie a fost ideea că ajută pe cineva și fac o diferență. Orice om poate contribui față de comunitate, societate și mediul înconjurător. Indiferent cât de mic, orice gest contează: să reciclezi, să nu arunci pe jos, să ajuți pe cineva să-şi pornească motorul de la mașină etc.
Unii ajută din punct de vedere financiar, alții vin cu timpul lor. „Mulți deja fac asta, dar trebuie să fie și mai mulți, iar aici ține de informație și educație. Eu am mai făcut voluntariat în timpul facultăţii și, pe lângă satisfacția de a ști că am ajutat pe cineva, am descoperit un interes în aria educațională. Așa că am căutat o fundație care activează în acest domeniu pentru excursia noastră”, spune Alexandru. El adaugă că „educația, inclusiv cunoașterea și, mai ales, abilitatea de a gândi critic sunt cheile care deschid poarta către o lume mai bună. Un paradox modern este că, pe măsură ce nivelul și accesul la informație cresc, crește și nivelul dezinformării, efecte care se văd cel mai bine pe scena politică de peste tot, inclusiv din Marea Britanie, SUA sau România.”

Alexandru este convins că acesta este doar începutul. Experiența a fost de neuitat și deja se gândesc la noi trasee pentru viitor. Pe termen scurt, el va mai face voluntariat, dar se va concentra pe start-up-ul recent înființat, pentru că are șansa să schimbe procesul de formare a abilităților STEM (science, technology, engineering, mathematics). „Nu știu unde voi fi peste zece ani. De obicei, evit să fac planuri amănunțite, prefer să îmi dau o direcție și apoi să mă adaptez la ce îmi rezervă viața”, completează el.

„Nu suntem oameni buni doar pentru că nu aruncăm gunoaiele pe jos”

Silviu Chirilă a studiat din 2010 la Universitatea din Southampton, Facultatea de Inginerie Electronică, iar acum este programator la compania McLaren. Se consideră norocos și împlinit. „Îmi place să muncesc și am avut noroc de o familie care m-a îndrumat de mic pe calea educației și m-a susținut la fiecare pas în viață. Mediul de lucru este extraordinar, oamenii sunt profesionişti, iar clădirea în care lucrez (McLaren Technology Centre) este o bijuterie”, spune Silviu.
Experiența studiului în străinătate l-a ajutat să cunoască oameni din toate colțurile lumii. E convins că lumea se va dezvolta doar dacă rămânem toleranți și receptivi la nevoile celor din jur, nu numai la ale noastre. Aceasta, deoarece un om fericit va reuși, în general, să progreseze atât în plan profesional, cât și în cel personal, consider Silviu. „Trăim într-o perioadă în care accesul la informație este lejer și trebuie să folosim acest lucru mai eficient. Spre exemplu, nu mai este de-ajuns să spunem că suntem niște oameni buni doar pentru că nu aruncam gunoaie pe jos.”

Nici Silviu nu știe exact unde va fi peste zece ani, dar vrea să continue cariera de programator și, în același timp, să trăiască mai multe experiențe din care să nu regrete nimic. El crede că munca și responsabilitatea socială sunt două lucruri care se pot face în paralel, câtă vreme există voința și putința de a reuși.
Vor repeta experiența?„A fost extraordinară și, deși am fost supuși la un efort foarte mare, a meritat din plin. Sperăm să fie prima dintr-o serie mai lungă”, concluzionează Silviu.

Tinerii care se întorc în România vor schimba țara

Cum ar trebui să fie comportamentul românilor față de voluntariat? Băieții spun că nu doar românii, ci oamenii de pe întreaga planetă ar trebui să fie mai receptivi la ideea de a sprijini cauze umanitare. Dar mulți au impresia că pentru a sprijini o astfel de cauză trebuie sa aloce prea mult timp și efort.
Cei doi spun că, în România, această latură nu este încă foarte dezvoltată, în primul rând din motive de educație. „Educație în sensul că nu suntem încă obișnuiți cu această idee, iar tendința naturală a omului este de a se teme de necunoscut. În plus, de multe ori, percepția publică nu este foarte încrezătoare către anumite fundații. Încă o dată, accesul la informație este foarte ușor și cu eforturi mici se poate face o distincție între fundațiile în care banii sunt folosiți cum trebuie și cele în care nu. Evident, n-ai niciodată o garanție de 100%, dar nici să ne plângem și să nu facem nimic nu e soluția potrivită.”
Dar au tinerii din România un viitor în țara lor? Băieții sunt de părere că da. „Destule domenii (în special IT-ul) s-au dezvoltat în România în ultima perioadă. Se pot obține performanțe foarte bune în firmele din România, dar dorința de a reuși este esențială. Iar costurile de viață mult mai scăzute din România fac ca diferența financiară între cineva care lucrează în țară și cineva care are jobul în Anglia să nu fie chiar atât de mare.”

În orice caz, situația tinerilor din România care pleacă în străinătate nu ar trebui privită strict din punct de vedere financiar și profesional. Facem parte din Uniunea Europeană și accesul mult mai ușor într-o țară străină încurajează schimbul intercultural. Le dă ocazia oamenilor să trăiască în locurile în care vor cu adevărat. „Suntem convinși că mulți tineri, după terminarea studiilor sau după ceva experiență de muncă, se vor întoarce în România să contribuie la schimbarea țării”, încheie cei doi români.

Articol preluat din numărul 238/iunie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici