Educația în era revoluției digitale
Cum ar trebui să arate o strategie a educației în România? Una care să permită societății românești să recupereze decalajul față de societățile vestice din perspectiva performanței economice și sociale?
Este educația românească pregătită să instruiască elevii pentru meseriile viitorului? Cum ar trebui să arate „educația ALTFEL”, în concordanță cu standardele comune sistemelor de succes în educaţia pe mapamond? Le-am invitat pe câteva dintre cele mai active voci ale educației din România să ne dea o imagine cât mai aproape de adevăr a ceea ce se întâmplă la ora actuală în acest domeniu care ne preocupă pe toți.
Până să ne facem o părere despre ceea ce se întâmplă în ograda noastră, propun să trecem în revistă elementele comune sistemelor de succes în educaţie, așa cum apar ele în cartea „A World-Class Education: Learning from International Models of Excellence and Innovation”, bazată pe experienţa sistemelor de educație din Singapore, Canada, Finlanda, China şi Australia:
- viziune şi leadership;
- aşteptări/ standarde ridicate comunicate clar şcolilor, elevilor şi părinţilor;
- devotament pentru echitate;
- profesori şi lideri de înaltă calitate;
- alinierea curiculară şi coerenţă în implementare;
- management transparent şi responsabilitate;
- motivaţia elevilor;
- interconectarea globală şi orientarea către viitor.
De cele mai multe ori, inițiativele de conectare la educația digitală vin din partea unor companii private sau a unor ONG-uri de profil. Amintesc aici „Generația digitală. Când școala devine job și jobul devine școală”, un proiect de educație nonformală și incubator de business, care oferă cele mai căutate cursuri specializate din sfera tech și programe care mobilizează anual mii de tineri motivați către specializare și profesioniști din zona tech remarcați pentru rezultatele lor. E nevoie de programe globale de resurse umane dedicate pregătirii educatorilor pentru piața de muncă a viitorului, de noi modele de dezvoltare profesională, care folosesc tehnologia și platforme digitale inovatoare.
Să îndrăznim să privim realitatea aşa cum e
42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. E procentul care ne-a dat frisoane cu vreo doi ani în urmă și ne-a făcut să vedem mai departe de infimul procent de olimpici internaționali cu care ne mândream din dorința de a evada dintr-o realitate care nu ne place. România e pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte proporţia elevilor cu cele mai bune performanţe – cei capabili să rezolve cerinţe complexe (2% la română, 3,3% la matematică şi 0,7% la ştiinţe), arată o analiză realizată de Federaţia ,,Coaliţia pentru Educaţie”, în baza datelor transmise de Comisia Europeană. Eram prizonierii unei nostalgii păguboase, în plin proces de negare, care ne ținea departe de realitate.
Reminiscențele ideologice comuniste erodaseră imens prăpastia dintre olimpici și analfabeți funcționali.
Uitându-ne din nou la ce se întâmplă în țările civilizate, care pun educația în prim-plan, merită menționat exemplul unui educator care, confruntat cu această problemă, a găsit o soluție inedită. Fiona Collins, directoare a școlii St Francis CBS din centrul Dublinului, consilier al Ashoka Changemaker Schools, a demonstrat că transformarea culturii învățării și a metodologiei educaționale poate da rezultate mult deasupra așteptărilor atunci când sunt stimulate reziliența emoțională, învățarea socială, rezolvarea problemelor și lucrul în echipă. Ea a pus la punct o metodologie bazată pe empatie care dă rezultate foarte bune.
Urmează în alte câteva materiale mai multe detalii despre meseriile viitorului, școala românească, leadershipul în educație, strategiile educaționale și digitalizare. Stay tuned!
Acest material a fost preluat din
numărul 250 al Revistei CARIERE,
ediția de septembrie, 2018.