Femeia care readuce zâmbetul pe chipul copiilor
Diana Stănculeanu este absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştinţele Educaţiei, dar şi a Şcolii de Psihoterapie din cadrul Asociaţiei Române de Terapii Cognitiv Comportamentale, un program de doctorat în pregătire la Universitatea Bucureşti, iar în prezent este psihoterapeut şi coordonator de program în sânul organizaţiei „Salvaţi Copiii“. A început să lucreze în calitate de consilier şcolar într-un colegiu naţional din Capitală. Acest post s-a dovedit a fi şi cea mai bună ucenicie. „Am fost constant în mijlocul elevilor, aproape de problemele lor şi chiar în locul în care începeau multe dintre acestea: la şcoală. I-am avut alături şi pe profesori, însă acest lucru s-a întâmplat după ani de zile, după zeci de discuţii în cancelarie şi în afara ei, după zeci de ore de dirigenţie gândite împreună, când în sfârşit au început să vadă cât este de benefic să vedem în fiecare elev copilul cu nevoi multiple, altele decât cele academice“, spune entuziasmată Diana Stănculeanu.
Un copil nu poate fi un elev performant atâta vreme cât nevoile sale emoţionale, de protecţie şi siguranţă nu sunt împlinite. Psihoterapeutul a descoperit încă din primii ani de muncă că pentru mulţi dintre copii, „acasă“ şi la „şcoală“ nu sunt locurile în care se simt protejaţi, în siguranţă, unde sunt iubiţi, ascultaţi, ajutaţi să crească şi să se dezvolte, sprijiniţi să îşi cultive încrederea în ei înşişi. „Dimpotrivă, mulţi elevi învaţă ce este violenţa în aceste locuri, fiind martori sau victime, despre umilinţă şi ridiculizare, iar cei responsabili de aceste «lecţii» sunt foarte adesea chiar adulţii de «încredere» din viaţa oricărui copil: părinţii şi cadrele didactice!“
„Bătaia este ruptă din rai“, un tipar de gândire care trebuie schimbat
În cadrul Centrului Naţional de Sănătate Mintală s-a familiarizat cu realităţile trăite de copii în şcoală, în instituţiile de protecţie sau cele de sănătate şi de atunci a încercat să iniţieze proiecte de impact naţional care să schimbe încet-încet convingerile şi comportamentele profesioniştilor care sunt zi de zi în contact cu copiii. Diana Stănculeanu a realizat proiecte strategice, pentru a căror implementare şi reuşită a avut nevoie de implicarea unor instituţii centrale, precum Ministerul Sănătăţii. „Inutil să spun că aceste iniţiative, minunate pe hârtie, s-au pierdut în hăţişuri birocratice şi calcule bugetare, astfel încât, doi ani mai târziu, întreaga echipă a Centrului a decis să demisioneze şi să încerce readucerea la viaţă a aceloraşi proiecte, dar cu alte resurse“, explică Diana trecerea la un ONG.. Faptul că nu a putut schimba mai nimic când a lucrat într-o instituţie centrală, a făcut ca „Salvaţi Copiii“, cea mai puternică organizaţie nonguvernamentală în domeniul protecţiei copilului, să pară cel mai bun loc pentru a încerca să obţină ceea ce şi-a dorit.
În ceea ce îi priveşte pe copii, nucleul acestui demers complex, ei pot beneficia direct în cadrul centrelor de consiliere ale „Salvaţi Copiii“, de servicii de evaluare şi consiliere psihologică, care să îi ajute să funcţioneze sănătos în societate şi să se dezvolte armonios la nivelul personalităţii, în ciuda factorilor de risc din jurul lor: climat emoţional negativ acasă, părinţi care îi cresc cu băţul, părinţi absenţi, care muncesc în afara ţării, cadre didactice autoritare, programe academice supraîncărcate, sărăcie, violenţă la şcoală, tentaţia consumului de substanţe la colţul străzii.
CEECC oferă servicii pentru copiii cu diverse dificultăţi sociale şi psihologice
Organizaţia „Salvaţi Copiii“ a inaugurat în decembrie 2009 în Capitală primul Centru de Educaţie Emoţională şi Comportamentală pentru Copii (CEECC). Centrul oferă servicii de evaluare, consiliere psihologică şi psihoterapie pentru copil şi familie, precum şi programe de training pentru profesioniştii din sistemele de sănătate, educaţie şi protecţie socială – psihiatri, medici de familie, asistenţi medicali şi psihologi clinicieni, psihologi şcolari, medici pediatri, asistenţi sociali, logopezi etc. De asemenea, în cadrul CEECC sunt organizate periodic grupuri de dezvoltare de abilităţi socio-emoţionale destinate copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică, precum şi activităţi de educaţie parentală destinate părinţilor care doresc să afle mai multe despre felul în care îşi pot educa copiii, facilitând şi dezvoltarea armonioasă a acestora, din punct de vedere emoţional, social şi cognitiv.
Satisfacţiile şi provocăriile meseriei
Marile satisfacţii, ca şi marile provocări de altfel, ale psihoterapeutului vin tot din relaţia cu părinţii şi copiii. Se munceşte foarte mult pentru a aduce un copil în locul din care nu ar fi trebuit să plece niciodată: al echilibrului, al armoniei, al încrederii în sine. „Nu avem nevoie decât de siguranţă, mesaje pozitive, iubire pusă în cuvinte şi comportamente pentru a ne dezvolta ca adulţi echilibraţi, autonomi şi responsabili. Este important însă ca părinţii şi educatorii să înveţe cum să transmită aceste mesaje pozitive şi sănătoase copiilor lor, chiar şi atunci când sunt furioşi, dezamăgiţi şi obosiţi, chiar şi atunci când copiii greşesc sau «nu ascultă».“
„Marea satisfacţie vine atunci când părinţii îmi povestesc cum se joacă cu copiii lor ori cum au reacţionat la ultima situaţie conflictuală, când un cadru didactic îmi povesteşte că măcar pentru o oră a lăsat catalogul deoparte şi a încercat să-şi cunoască elevii pe care îi vedea de un an de două ori pe săptămână, dar despre care nu ştia nimic sau când un copil, care refuza să mai meargă la şcoală de frică, merge iar şi a reuşit să îşi facă şi prieteni … Se depun eforturi uriaşe pentru ca firescul să se instaleze din nou în viaţa acestor copii“, afirmă psihoterapeutul, care nu crede că există ceva mai motivant decât să vezi cum un copil cu care ai lucrat zâmbeşte din nou, are curajul să te privească în ochi, începe să creadă în sine şi să înveţe că nu este un «copil rău», capabil doar să dezamăgească. „În plus, copiii au acest dar minunat de a ne face şi pe noi să ne simţim de vârsta lor, ne dau energie, spontaneitate, ne învaţă să redescoperim jocul, ne pun pe nas o pereche de ochelari coloraţi cu care să ne uităm la lume şi la viaţă“, conchide Diana.
„Ascultă-i sufletul“, campanie de conştientizare a consecinţelor negative ale violenţei asupra copiilor
Organizaţia „Salvaţi Copiii“ a desfăşurat nenumărare campanii de succes.Ultima dintre acestea este „Ascultă-i sufletul“. Acest proiect continuă iniţiative similare ale ONG-ului, precum „Bătaia nu e ruptă din rai“ şi „Violenţa naşte violenţă“, campanii în cadrul cărora se încearcă conştientizarea părinţilor, educatorilor şi autorităţilor, cu privire la consecinţele negative uriaşe pe care violenţa, în toate formele sale, le are asupra dezvoltării emoţionale a copiilor şi a felului în care aceştia aleg să se comporte în comunitate.
Sunt iniţiative pe care cei de la „Salvaţi Copiii“ încearcă să le implementeze în toate punctele sistemului, la nivel central dar şi „la firul ierbii“, prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie: dezbateri publice şi propuneri legislative – cum a fost de pildă interzicerea pedepsei corporale asupra copilului, în familie şi în toate instituţiile de protecţie –, programe de formare pentru cadre didactice pe tema educaţiei pozitive, programe de construire de abilităţi parentale destinate părinţilor, servicii de consiliere pentru copiii victime ale violenţei, activităţi de voluntariat desfăşurate de elevi voluntari în şcoli şi licee, campanii de informare publică, cercetări, studii şi analize cu privire la dimensiunea şi impactul fenomenului-violenţă şi abuz asupra copilului în România anilor 2000.
CEECC, centru destinat tuturor copiilor între 2-3 şi 18 ani
CEECC oferă, într-un mediu prietenos şi accesibil, servicii pentru copiii şi adolescenţii cu diverse dificultăţi sociale şi psihologice – victime ale diverselor situaţii de abuz, depresie, anxietate, tulburări de ataşament, ADHD, comportament agresiv, dificultăţi de adaptare şcolară etc. – sau cu risc de a dezvolta astfel de probleme, de exemplu copiii care trec prin experienţe traumatizante de viaţă, care provin din familii dezorganizate sau defavorizate socio-economic, precum şi pentru părinţii acestora. „Astfel, fie că este timid şi retras, că are comportamente agresive, nepotrivite faţă de cei din jur sau că a primit un diagnostic psihiatric ori că trece printr-un eveniment dificil de viaţă (abuz, pierderea unei persoane dragi, divorţul părinţilor, schimbarea şcolii), fie că refuză să meargă la şcoală etc., copilul referit către CEECC va fi integrat într-un proces de evaluare şi consiliere care va permite ameliorarea sau rezolvarea completă a oricăreia dintre dificultăţile de mai sus. Serviciile centrului sunt destinate tuturor copiilor cu vârste cuprinse între 2-3 şi 18 ani”, mai spune psihoterapeutul.