Lipsa apei, o provocare pentru omenire

De aproape două decenii, Lavinia Andrei, preşedinta Fundaţiei Terra Mileniul III, se luptă să îi convingă pe români că pot avea acelaşi stil de viaţă, folosind mai puţine resurse şi le recomandă să le consume cât mai responsabil. În plus, ea trage un semnal de alarmă cu privire la consumul de apă şi spune că viitoarea criză mondială o să fie provocată de lipsa acesteia şi că s-ar putea să nu găsim soluţii pentru a „repara“ această neglijenţă umană.

De la corporaţie la ONG

Lavinia Andrei, este absolventă a secţiei de Energetică Industrială din cadrul Facultăţii de Energetică a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Imediat după terminarea facultăţii, în 1987, preşedinta Fundaţiei Terra Mileniul III a fost repartizată la Câmpina pentru o stagiatură în cadrul Întreprinderii de Reparaţii Utilaj Electric pentru Petrol, unde a lucrat timp de trei ani în producţie. După această perioadă, a obţinut un post la Bucureşti la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice. Aici s-a specializat pe partea de proiectare automatizări în centralele hidroelectrice şi a rămas timp de şapte ani, moment în care a trecut de cealaltă parte a baricadei.

Înainte de ´89, energia şi schimbările climatice nu erau o prioritate în România

În 1993, Lavinia Andrei a fost cooptată de o colegă de la Institut să se alăture uneia dintre primele organizaţii neguvernamentale de mediu din România, Tineretul Ecologist Român (TER).

„Scopul nostru era să aducem la cunoştinţa publicului larg problemele legate de energie şi mediu. Am început prin redactarea unui studiu cu privire la sectorul energetic din România, primul de acest fel făcut de nişte independenţi, într-o perioadă nu tocmai propice, ţinând cont că înainte de 1989 sectorul energetic din România era militarizat, iar informaţiile erau considerate secrete de stat“, spune Lavinia Andrei.

Ea a lucrat în cadrul TER până la sfârşitul anului 1997 când şi-a dat seama că nu va mai putea progresa pe acest domeniu dacă nu dezvoltă o organizaţie nouă. Finanţările erau limitate şi nu puteau acoperi mai multe domenii de activitate, iar energia şi schimbările climatice nu reprezentau o prioritate nici pentru agenda politică, dar nici pentru ONG-urile din România.

„Am decis să înfiinţăm o nouă orgnizaţie convinşi că nu va trece mult timp şi aceste probleme vor deveni prioritare şi pentru România. Şi nu ne-am înşelat. Mai mult decât atât, ne-am afiliat unor reţele internaţionale cu aceleaşi preocupări ca şi noi ceea ce ne-a dat şansa să învăţăm foarte multe lucruri noi precum networkingul şi arta negocierilor“, adaugă preşedinta fundaţiei.

Elevii învaţă să protejeze pădurile

Un proiect al Fundaţiei Terra Mileniul III, aflat în implementare anul acesta, se referă la educarea elevilor cu privire la protecţia şi conservarea pădurilor, numit „Pădurile lumii“. Este un proiect internaţional implementat într-un consorţiu european în cadrul căruia elevii din România au ocazia să intre în contact cu elevi din Italia, Malta, Spania şi Polonia şi să dezbată probleme legate de păduri. De asemenea, proiectul are şi o componentă de politici publice care se adresează autorităţilor responsabile în domeniu pentru îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi pentru aplicarea acesteia. De asemenea, anul acesta vor continua şi campania de conştientizare cu privire la cauzele şi efectele schimbărilor climatice.

„Viitorul va fi verde“

Şi-a dorit să înfiinţeze o organizaţie „altfel“. Aşa a luat naştere Fundaţia Terra Mileniul III. „Mi-am spus că nu e suficient să te opui unor proiecte chiar dacă ai argumente solide, ci trebuie să aduci alternative. Încă de la înfiinţare Terra Mileniul III a mers după acest principiu. Spre exemplu, ne opunem construcţiei de noi centrale nucleare pentru că acestea sunt periculoase pentru mediu şi sunt costisitoare. În schimb, arătăm cât de mult putem economisi din energie prin eficienţa energetică şi cum putem produce din resurse regenerabile.“

Risipa nu face bine nici planetei, dar nici propriului buget. Preşedinta fundaţiei vrea să demonstreze că putem să avem acelaşi confort şi aceleaşi condiţii de viaţă folosind resurse mai puţine. „Inovarea tehnologică ne oferă tot mai mult cu resurse mai reduse, totul este să ştim să punem în practică şi să acţionăm rapid. Viitorul va fi verde, asta este cert. Uitaţi-vă numai la direcţia în care se îndreaptă politica europeană şi cea a SUA – economie verde, locuri de muncă verzi“, este convinsă specialista în mediu.

„Următoarea criză mondială o să fie provocată de lipsa apei“

Preşedinta Fundaţiei Terra Mileniului III consideră că românii risipesc prea mult, fără să se gândească la consecinţe. „Risipim apa fără să ne dăm seama că următoarea criză mondială va fi provocată de lipsa acesteia. S-ar putea să nu avem de unde să o importăm pentru că întreaga lume va fi în această situaţie. De la obiceiurile simple de a ne spala pe dinţi sau de a spăla vasele – noi facem o risipă uriaşă. Poate pentru că este încă destul de ieftină şi ne permitem să o plătim. Multe state dezvoltate au trecut la programe de colectare a apei de ploaie, pentru că este o apă dulce ce poate fi folosită pentru grădinărit şi pentru animale. Din păcate, la noi nu se întâmplă acest lucru“, adaugă Lavinia Andrei.
Specialista în mediu atrage atenţia şi asupra risipei de energie şi spune că acest lucru se întâmplă încă de la construcţia unei locuinţe. „Avem obiceiul de a ne face case enorme cu consumuri ridicate de energie.

Gândiţi-vă câtă energie se consumă pentru extragerea materialelor de construcţie, apoi prelucrarea lor (de exemplu pentru producerea cimentului sau a cărămizilor), ca în final construcţia să nu fie suficient de bine izolată şi pierderile prin pereţi, prin pardoseală, acoperiş şi ferestre să fie cam la fel de mari cu energia utilă. Deci jumătate din bani îi „aruncăm pe fereastră“, spune cu indignare specialista în mediu.

Bioconbustibilii, o soluţie pentru reducerea cantităţii de carburant?

Deşi biocombustibilii ar putea reprezenta o soluţie pentru reducerea cantităţii de carburant necesar sectorului de transport, modul în care se produc aceştia poate genera alte probleme majore, sunt de părere specialiştii în mediu. Acest lucru încearcă să îl evidenţieze şi cei de la Terra Mileniul III printr-un proiect care se va derula în acest an. „Cu cât biocombustibilii devin mai atractivi la nivel mondial, cu atât creşte pericolul foametei, întrucât marile corporaţii vor achiziţiona terenurile şi le vor utiliza pentru astfel de producţii, iar cele agricole nu mai pot fi competitive. Culturile energetice pot să fie benefice atunci când sunt utilizate la scară mică şi cât mai aproape de locul de producţie. Altfel, scopul pentru care bio-carburanţii au fost inventaţi – acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră – s-ar putea să nu mai fie atins. La un calcul atent al emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul în care aceste culturi energetice sunt irigate, transportate la mari distanţe pentru prelucrare şi apoi produsul final eventual exportat în scopul obţinerii unui profit cât mai bun, vom vedea că rezultatele nu sunt cele dorite“, atenţionează Lavinia Andrei.

„Preţul“, cea mai bună educaţie

Şi alte state dezvoltate au consumat resursele în mod excesiv în perioada industrială, însă şi-au dat seama rapid că acestea sunt limitate, inclusiv cele energetice, şi au trecut la programe de reabilitare termică a clădirilor sau la reducerea consumurilor de energie, la tehnologii mai performante, dar şi la conştientizarea cetăţenilor cu privire la consumul propriu şi măsuri de reducere a acestuia. „Educarea cetăţenilor este un lucru complicat pentru că durează mult, iar efectele se văd într-un timp relativ îndelungat. Cea mai bună educaţie o face însă «preţul». În clipa în care preţurile utilităţilor se măresc, creşte şi conştientizarea. Din păcate, această metodă nu este echitabilă, iar cei mai afectaţi sunt oamenii cu venituri scăzute“, adaugă ea.

Articol preluat din Revista Cariere de martie. Pentru detalii legate de abonare, click aici