Oana CHIRILĂ, catalizatorul HerculaneProject, o extraordinară inițiativă civică pentru salvarea Băilor Imperiale Neptun
O clădire cândva superbă, încărcată de istorie, acum năruită, abandonată, parcă, într-un interminabil calvar. O stațiune cochetă, cândva Perla Europei, elogiată de împărați, acum ruinată de vreme, vremuri și nepăsare. O zonă de o frumusețe răvășitoare, care, parcă, în zadar încearcă să acopere dezastrul. Emoții puternice și niște fotografii.
Cu aceste ingrediente, în 2017, o studentă la arhitectură a țesut o poveste, pe care a încărcat-o pe Bored Panda, un site care reunește o comunitate de iubitori de artă, design și fotografie. Articolul a devenit viral pe internet în doar câteva zile, iar mai departe… totul e deja proveste.
Așa s-a născut HerculaneProject, o extraordinară inițiativă civică, menită să scoată din ruină cea mai frumoasă stațiune balneoclimaterică de pe continentul european – Băile Herculane. Iar cea care a declanșat totul este Oana Chirilă, 25 de ani, o tânără (devenită între timp) arhitect.
Absolventă a Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara în 2018, cu licență și master în restaurare, Oana a participat la numeroase ateliere practice sub îndrumarea dr. arh. Bogdan Demetrescu, în cadrul Muzeului ASTRA din Sibiu. În anul 2017 a beneficiat de o bursa a Programului Erasmus și a studiat în Italia la Facultatea de Arhitectură și Inginerie din Trento, iar apoi a făcut un internship în biroul Modus Architects. În anul 2017 a inițiat platforma de reactivare HerculaneProject. Tot în anul 2017, alături de trei colegi a fondat Asociația Locus, ce are ca scop salvarea și promovarea patrimoniului de pe teritoriul României, și care, momentan, are ca prim obiectiv salvarea patrimoniului balnear.
După cum ne-a mărturisit, Oana face totul din pasiune și respect pentru valoare, pentru frumos, pentru istorie, și crede că este de datoria fiecăruia dintre noi să se implice cât mai mult, dacă vrea să schimbe cu adevărat ceva. ”Știu că e dificil să faci acel pas de la gând la acțiune și e nevoie de multe compromisuri și sacrificii, dar nu e imposibil”.
”În entuziasmul și idealismul de atunci, nu ne imaginam că vor apărea atâtea complicații”
”Scânteia de la care a pornit HerculaneProject încă nu mi-o pot explica. A fost un cumul de factori și evenimente neașteptate, care ne-au condus, în primul rând spre Herculane, și în al doilea rând spre ceea ce este astăzi HerculaneProject. Proiectul a pornit spontan, chiar după publicarea articolului. Noi deja ne gândeam că ar fi foarte interesant să ne implicăm și să ajutăm orașul prin diverse școli de vară sau proiecte din cadrul facultății, însă nu știam (încă) dacă și este posibil să inițiem un proiect de reactivare”.
Așa își începe Oana povestea, una care în numai doi ani s-a transformat deja în realitate și, mai mult, a reușit să unească, să adune laolaltă atât de mulți de oameni, încât succesul nici nu mai pare așa îndepărtat.
Pașii au fost, pe de o parte, simpli, ne-a explicat Oana, fiindcă odată ce s-au coagulat ca echipă, au știut ce au de făcut, dar, pe de altă parte, au fost complicați și plini de noi provocări, fiindcă, în entuziasmul și idealismul de atunci, nu își imaginau că vor apărea atâtea complicații.
Concret, primul demers a fost la Primăria Băile Herculane, unde, împreună cu specialiștii, au stabilit că prioritară pentru salvarea clădirii este punerea ei în siguranță. Au demarat un studiu și au întocmit un proiect tehnic, care venea cu soluții reversibile pentru stoparea degradării pentru o perioadă scurtă de timp. Au estimat un buget de aproape 100.000 euro, bani necesari pentru repararea acoperișului, dar și pentru lucrări necesare la structura de rezistență a clădirii.
Așteptarea resurselor a fost cumva un moment de răscruce, ”fiindcă înțelegeam situația în care se afla administrația și știam și cât de dificil este să strângi bani pentru cultură”. Dificil, dar nu imposibil.
”Atunci am luat decizia de a începe și o serie de proiecte mai mici, dar care au avut în centru comunitatea tranzitorie și cea locală, dar și studenți – școala de vară, tururi de arhitectură, am aplicat la sesiunile de finanțări ale Ordinului Arhitecților din România și am câștigat în 2019 două proiecte. Practic, am decis să facem pași și spre un alt tip de reactivare, și anume cea socială și culturală”.
În iarnă, mai precis în luna februarie, când o parte a unui sector din clădire s-a prăbușit, și-au dat seama că nu mai e timp de pierdut. Au inițiat o campanie publică de strângere de fonduri pentru a putea implementa soluțiile propuse și pentru a stopa degradarea, care deja era într-un stadiu mult mai avansat. Au găsit un moment oportun, au lansat campania în online și au reușit să strângă o parte din banii necesari pentru Băile Imperiale Neptun. 58.000 euro, destinați lucrărilor de punere în siguranță a imobilului. ”Noi am reușit să strângem 58.000 de euro momentan, cu ajutorul societății civile, al unui antreprenor timișorean – Ovidiu Șandor, și al companiei DEDEMAN. Dar nu vom restaura, deci clădirea nu va fi deschisă publicului. Vom avea o serie de intervenții la învelitoare pentru a stopa infiltrațiile de apă, vom stabiliza zona în care s-a produs colapsul iarna trecută, vom sprijini elementele structurale ce stau să cadă și vom închide accesul”, a explicat Oana.
Cât de sensibili crede că sunt românii când vine vorba despre patrimoniu? ”Fără toți oamenii care au donat, fără cei care ne-au oferit servicii pornind de la spațiu pentru asociație, la cazare și mâncare în Herculane, fără cei care ne-au încurajat și ne-au dat idei nu am fi reușit. Eu tot spun că pentru Herculane sau pentru Neptun, poate, ce se va întâmpla este un pas mic, dar pentru patrimoniu și pentru crearea unei comunități iubitoare de patrimoniu este un pas uriaș. Cred că românii sunt sensibili cu privire la acest subiect. Ceea ce cred însă că ne lipsește, inclusiv nouă, echipei, uneori, este răbdarea. Patrimoniul, pentru a putea fi reactivat, restaurat are nevoie de timp și multă răbdare”.
Herculane, un mare șantier
La Herculane, nu doar Asociația Locus a deschis șantier. În vară, Primăria a semnat două contracte de finanțare din fonduri europene, bani din care vor fi reabilitate șase obiective istorice. ”E foarte bine, trebuie să încurajăm administrația locală, cât și investitorii privați. Cred că ar fi extrem de benefic pentru Herculane, dacă toți stakeholderii importanți s-ar așeza la masă și ar începe să facă un plan obiectiv și transparent cu privire la dezvoltarea sustenabilă a centrului istoric. Și cred că e posibil, eu chiar am acest obiectiv pe listă. Noi vom rămâne mult timp de acum încolo la Herculane, pentru că avem un plan care privește dincolo de această intervenție”.
HerculaneProject e un exemplu de urmat? ”Da, cu siguranță! Eu așa sper. Nouă ne scriu multe persoane și ne cer ajutorul în ceea ce privește alte monumente și încercăm pe cât posibil să îi încurajăm să acționeze. Iar unii acționează”.
Din păcate însă, sunt foarte multe monumente în țară pentru care ajutorul poate nu va veni niciodată sau va veni atunci când va fi prea târziu. Asta deși, confirmă Oana, există o rețea destul de mare de ONG-uri care activează în acest domeniu. Problema este că, pe termen lung, nu este fezabil numai să intervii de urgență și să menții într-o stare bună preț de câțiva ani. E important ca toate aceste obiecte de patrimoniu să fie introduse în strategii de dezvoltare turistice sau culturale, și găsite ”uneltele/funcțiunile” necesare pentru ca ele să redevină ale comunității, să lucreze în beneficiul oamenilor. Totodată, crede Oana, e important să existe o imagine clară la nivel național a acestor obiective, care ar trebui conectate, astfel încât ele să lucreze ”spre o dezvoltare reciprocă”.
”Există multe astfel de peisaje culturale sau obiecte de patrimoniu ce s-au reactivat prin muzică, prin reintroducerea în circuitul turistic, prin reconversii sau chiar numai prin facilitarea accesului publicului larg la ele”, a concluzionat Oana Chirilă, tânăra care, prin implicare și tenacitate, a reușit ceva ce părea aproape imposibil: să coaguleze în jurul ei o cumunitate numeroasă, unită de un țel precis, salvarea unei stațiuni cândva de elită, pe care însuși împăratul Franz Joseph a numit-o ”Perla Europei”.
Oana Chirilă este unul dintre cei patru nominalizați la
Secțiunea
GARDIENII PATRIMONIULUI ROMÂNESC
Citește și:
VOTATI AICI câștigătorul secțiunii GARDIENII PATRIMONIULUI ROMÂNESC.
