Răzvan POPOVICI (SoNoRo), violistul care vrea să redea reședințelor nobiliare splendoarea de altădată și menirea de liant al comunităților
Iniţiator și director executiv al Festivalului Internaţional de Muzică de Cameră SoNoRo, talentatul violist Răzvan Popovici a reușit, în doar câțiva ani, să atragă atenția elitei lumii asupra minunățiilor arhitecturale ale României. SoNoRo Conac este un proiect care și-a propus să redea muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, propice dialogului cultural și ascultării active din partea unui public restrâns. Ideea a pornit de la faptul că, în România, sunt multe clădiri vechi, cu o arhitectură deosebită, cu interioare care găzduiau odinioară recitaluri și evenimente importante, dar care, în prezent, ar avea nevoie de o restaurare profesionistă. În acest context, prin organizarea de concerte în aceste săli, SoNoRo mobilizează comunitățile, care apoi se organizează și derulează campanii de strângere de fonduri, banii fiind destinați reabilitării acestor conace. O idee superbă, ce are ca rezultat, cel puțin până acum, promovarea, în cei 7 ani de SoNoRo, a peste 100 de reședințe, ”minunății” despre care nu știa aproape nimeni.
”SoNoRo Conac a fost cel mai normal și natural lucru pe care l-am putut gândi”
”Ce poate fi mai frumos decât un concert într-o clădire de patrimoniu extraordinară? Fie că e o sală de bal, un salon al unui conac, o biserică, o sinagogă sau o sală a cavalerilor într-un castel? Toate au o acustică excepțională și un concert în astfel de spații este, poate, una dintre cele mai dezirabile activități pentru un muzician”.
Acesta este argumentul suprem pe care l-a avut în vedere violistul Răzvan Popovici, atunci când a ”construit” proiectul SoNoRo Conac. Și pornind de la acest argument, în doar câțiva ani, a transformat proiectul în cel mai elegant, elitist și ambițios mod de promovare a celor mai frumoase și valoroase castele, conace și reședinte nobiliare din România.
”În primul an de SoNoRo Conac, am avut sprijinul BRD – Groupe Société Générale (ca partener principal), iar în acel an am creat și primul album SoNoRo Conac dedicat patrimoniului, în care am prezentat unui public larg în jur de 15 locuri extraordinare pe care le-am umplut de muzică”.
SoNoRo fiind un festival cu impact internațional mare, albumul a fost promovat exemplar, în locuri tot mai îndepărtate, astfel că tot mai multă lume a intrat în contact cu aceste clădiri incredibile, pe care prea puțini le cunoșteau și în România. ”De fapt, se spune despre România că este un fel de loc cu «the best kept secrets» din Europa. Oamenii vin aici cu așteptări foarte joase și descoperă o țară fabuloasă, așa că, acum, după șapte ani și peste 100 de reședințe în palmaresul turneelor SoNoRo Conac, arătăm oamenilor locului, dar și Europei, ce minunății sunt la tot pasul, uneori chiar la fiecare 20-30 de kilometri”.
SoNoRo Interferențe, laboratorul în care se formează elita muzicală a României
Promovarea acțiunilor din cadrul proiectului este asigurată și prin platforma culturală SoNoRo , care conţine, pe lângă festivalul propriu-zis, şi SoNoRo Conac, dar și proiectul SoNoRo Interferenţe.
Pentru că, înainte de a se pune în slujba patrimoniului românesc, Răzvan Popovici și echipa lui s-au dedicat tinerilor talentați din țară, inițiativă pusă în practică încă din al doilea an de existență a Festivalului SoNoRo. ”Dacă există tineri talentați, trebuie să te ocupi de ei. Nu de toți, căci nu ai cum, dar e necesar să îi îndrumi pe cei mai talentați dintre ei. Cei supradotați trebuie educați altfel, de ei trebuie să te ocupi mai mult”.
A creat astfel SoNoRo Interferențe, ramura educativă a Festivalului SoNoRo, prin care, timp de 13 ani, a oferit peste 300 de burse și a contribuit efectiv la educarea acestei generații, care, în curând, va prelua frâiele vieții muzicale din România.
”Din dorința de a le arăta bursierilor ce se întâmplă în Europa – pentru că docenții sunt și români, dar cei mai mulți vin din marile centre culturale europene –, le-am extins orizontul de cunoaștere, le-am arătat spre ce să tindă, au înțeles că dacă ești cel mai bun din București, Cluj, Timișoara etc. este foarte bine, dar, de fapt, trebuie să îți dorești apoi să fii cel mai bun din Londra, din Paris, din Viena. E important să știi spre ce tinzi, doar așa te dezvolți”.
Evident, câțiva dintre bursieri au fost incluși și în proiectele SoNoRo, pentru că un muzician poate progresa, în primul rând, dacă are un profesor bun care să-l îndrume, iar în al doilea rând, dacă are și experiența de pe scenă. Dacă va cânta de cinci ori pe an e bine, dar dacă va cânta de cincizeci de ori e și mai bine! ”Evident că nu putem crea doar noi astfel de facilități, dar putem contribui la dezvoltarea lor, iar prin reputația SoNoRo, experiența lor concertistică s-a acumulat. Prin urmare, scopul SoNoRo Interferențe este acela de a crea elita muzicală a României”.
Sezonul VIII SoNoRo, 15 ”locuri noi” vor face primul pas spre a-și recupera menirea
Următorul sezon SoNoRo Conac, ediția a opta, este aproape pregătit. De data aceasta, Răzvan și invitații lui vor ajunge în cincisprezece locuri noi, în zone în care nu au mai fost până acum. ”Vom încerca mai departe să arătăm atât autorităților, cât și oamenilor de acolo, că fostele locuri care reprezentau dușmanii societății – conace, castele, reședințe nobiliare – au o menire: aceea de a redeveni centrul comunităților, fapt ce va ajuta respectivele comunități să existe pe hartă. Pentru că niciun turist sau o persoană din orașele mari ale țării nu ar merge într-un sat necunoscut. Turiștii vor ajunge într-un loc nou, doar dacă vor ști că acolo se află o bijuterie arhitecturală. E e foarte simplu, așa se face turism în cel mai elegant mod: restaurezi un castel, apoi dezvolți comunitatea cu ajutorul acestei resurse incredibile. Așa s-a întâmplat în toate țările Europei. De exemplu, Elveția sau Norvegia, în urmă cu zeci de ani, nu erau state foarte bogate, dar s-au dezvoltat, au avansat și profită de patrimoniul arhitectural pe care îl au”.
”Dragostea de patrimoniu ne duce mai departe!”
În afară de SoNoRo Conac, anunță cu bucurie Răzvan, anul viitor va dezvolta și ediția a doua a SoNoRo Musikland, un festival care s-a desfășurat anul acesta în zona Haferland, zona hameiului, dintre Rupea și Sighișoara. Anul viitor, festivalul va fi extins în trei județe (Brașov, Sibiu și Mureș), într-o zonă istorică a României, unde timp de sute de ani cultura germană a avut un rol important. Ideea acestui nou proiect este de a onora prin concerte, așa cum a făcut-o și prin SoNoRo Conac, acest patrimoniu extraordinar. ”Deja bisericile fortificate sunt splendid restaurate, la fel și orgile de acolo, și cu ajutorul muzicii ne propunem să creăm un festival care în următorii 5-10 ani să aibă o importanță majoră în Europa. În plus, legându-l de meșteșuguri, turism, gastronomie și tradiții, premisele sunt foarte bune. Am fost încântat să avem sălile pline de la prima ediție, deci dragostea de patrimoniu ne duce mai departe!”
Sunt șanse ca în viitor să putem asculta mai multe concerte cu muzică de cameră în conace reabilitate? Răzvan Popovici e convins că da. El și echipa lui, doar au dat tonul. ”Am aflat cu bucurie că în acești șapte ani s-a creat o zicală foarte frumoasă: după ce finalizezi restaurarea unui castel sau conac, îl inaugurezi printr-un concert SoNoRo! După noi au fost oameni care au fost inspirați și deja au început câteva inițiative în privința unor clădiri de patrimoniu, ceea ce este îmbucurător și lăudabil, căci sunt multe de făcut. Chiar și oameni ai locului s-au mobilizat și au început să fie gazde bune pentru câte un concert de Crăciun sau de Paște, pentru o lansare de carte sau o expoziție de fotografie. Și da, sigur că vom asculta mai multe concerte de muzică de cameră în conace reabilitate, deoarece proiectul SoNoRo Conac va continua!”.
”Deja s-au pierdut foarte multe clădiri în acești 30 de ani din cauza delăsării, ar fi păcat ca ceea ce a mai rămas să dispară”
Pentru românii care văd patrimoniul ca pe o comoară, Răzvan are un mesaj. Simplu: ”Aveți grijă de el!”. Și spune asta cu convingere, pentru că a văzut că acolo unde o astfel de clădire a fost respectată, îngrijită, restaurată (și nu se referă doar la persoanele particulare, care au avut curajul, tenacitatea și banii să refacă, în mediul rural sau urban, clădiri cu valoare de patrimoniu, ci și la autorități), comunitatea a avut doar de câștigat prin numărul șocant de mare de turiști care au venit să o vadă. De aceea consideră că, pentru autorități, reabilitarea ori restaurarea unor astfel de edificii ar trebui să fie obiectivul cel mai important. ”Deja s-au pierdut foarte multe clădiri în acești 30 de ani din cauza delăsării, ar fi păcat ca ceea ce a mai rămas să dispară. S-ar pierde prea multe oportunități!”, lansează un apel și, totodată, un semnal de alarmă, Răzvan Popovici. În opinia lui, efortul nu va fi niciodată prea mare, căci turismul și noi toți – prin reabilitarea acestor clădiri, biserici, sinagogi, castele, palate, conace (cele aflate în proprietatea statului) și prin readucerea lor la strălucirea de odinioară – am avea imens de câștigat.
Se consideră un gardian al patrimoniului? Deși se ”simte flatat” de întrebarea noastră, răspunde totuși: ”cred că s-ar putea spune! Pe de o parte, pasiunea mea pentru arhitectură și patrimoniu s-a concretizat în aceste turnee SoNoRo Conac, iar pe de altă parte, numeroasele apariții media despre acest proiect au dus la conștientizarea ideii de patrimoniu”.
În plus, Răzvan a ales să restaureze chiar el o casă de patrimoniu, ceea ce demonstrează că se poate. ”M-am străduit să fie restaurată frumos și, știți cum se întâmplă: oamenii se duc, clădirile rămân. Această clădire va rezista cel puțin încă 100 de ani de la momentul restaurării sale”, ne-a mărturisit în final Răzvan Popovici, un violist de excepție, un adevărat model de inspirație și pentru alți artiști care, prin harul lor, ar putea aduce un plus de valoare și implicare într-o cauză atât de sensibilă precum salvarea patrimoniului românesc.
Răzvan Popovici este unul dintre cei patru nominalizați la
Secțiunea
GARDIENII PATRIMONIULUI ROMÂNESC
În ediția online de mâine veți putea citi povestea unui alt nominalizat, Dragoș ANDREESCU, graphic designer-ul care dă culoare istoriei și redescoperă monumentele uitate ale Olteniei.
Credit foto: Șerban Mestecăneanu, http://meste.ro/
Citește și:
VOTATI AICI câștigătorul secțiunii GARDIENII PATRIMONIULUI ROMÂNESC