Romania cladirilor verzi

Dupa modelul cladirilor de birouri verzi, romanii descopera avantajele caselor verzi. Desi investitia e mare, avantajele sunt pe masura: intr-o locuinta de acest tip, costurile lunare pe timp de iarna sunt de numai 70 de euro. Si producatorii de materiale de constructii se uita cu interes la acest trend.

Prima casa pasiva

Sa facem mai intai cunostinta cu Paul Olteanu, fericitul locuitor al „primei case pasive, independente energetic din Romania”, dupa cum o descrie el. Inca din 2003, familia lui si-a focalizat atentia pe eficientizarea utilizarii energiei alternative. Tot atunci s-a nascut si ideea construirii unei case pasive, independente energetic. „Au trecut sapte ani de atunci, in care am invatat si implementat multe solutii in toata tara. Cu toate astea, nu am vazut nicaieri o constructie care sa beneficieze cumulat de toate solutiile pe care energiile alternative le pot oferi”, spune Olteanu. Pornind de la acest lucru si pentru a demonstra ca este posibil sa realizezi o cladire independenta energetic in Romania, familia Olteanu s-a hotarat sa demareze aceasta constructie.

Paul Olteanu ne ofera zece motive pentru care merita sa locuiesti si sa investesti intr-o astfel de casa:

• temperatura cvasiconstanta in orice punct din spatiul locuibil si pe toata durata anului;
• aerul proaspat in interior la temperatura constanta, indiferent de temperatura mediului exterior;
• eliminarea noxelor si a umiditatii din aerul interior;
• izolatia fonica de exceptie fata de mediul exterior;
• simplitatea modului in care este controlat si/sau programat ambientul locuintei;
• autonomie totala sau partiala fata de furnizorii de utilitati;
• impact redus pana la zero asupra mediului;
• rezistenta sporita la cutremure;
• certificare energetica foarte usoara in clasa A;
• sursa de venit pentru proprietari, din vanzarea surplusului de energie si a certificatelor verzi.

Casa detinuta de familia Olteanu este construita pe un teren de 5.000 de metri patrati, are 270 de mp, suprafata incalzita prin pardoseala de 240 mp. Locuinta mai detine captori solari in vid, panouri fotovoltaice, pompa geotermala, geamuri termopan in trei foi, izolatie in pereti si ventilatie cu recuperare de caldura, eficienta 98%. Cu acesti parametri, investitia s-a ridicat la 180.000 de euro (fara teren), iar durata de viata a cladirii este de minimum 60 de ani.

Daca va descurajeaza pretul si durata mica de viata, trebuie amintite beneficiile pe care mutarea intr-o astfel de casa le atrage. De cand locuieste in casa ecologica, Paul Olteanu nu mai simte nevoia sa deschida geamul pe timpul noptii. Nu pentru ca si-ar fi schimbat obiceiurile, ci pentru ca sistemul de ventilatie face ca aerul din casa sa fie mereu la fel de proaspat ca cel de afara si temperatura sa fie exact cea pe care si-o doreste. „Imaginati-va cat de placut este ca iarna sa poti sa «simti miros de iarna» in casa, dar sa simti asta stand confortabil, in tricou, in fata televizorului”.

Acesta este doar un exemplu dintre multele beneficii pe care le pot aduce energiile alternative si proiectarea inteligenta a unei locuinte. Si daca tot nu v-am convins, trecem din zona de confort la cea de costuri. Paul ne spune ca toate costurile lunare (incalzirea, gatitul, iluminatul interior si exterior, aparatele electrocasnice si electronice), pe timp de iarna, cu temperaturi cuprinse intre 0°C si -30°C au fost de numai 70 de euro. „Atata timp cat soarele va rasari, astfel de locuinte se pot construi pe tot teritoriul Romaniei”, spune beneficiarul locuintei. Cu cat este mai aglomerat orasul, cu atat locuitorii se vor bucura mai tare de linistea pe care o constructie bine izolata o ofera. Gradul de aglomerare sau de poluare nu ridica probleme pentru constructie.

Lipsa unui cadru legislativ clar de masuri care sustin dezvoltarea constructiilor verzi sau slaba aplicare a legislatiei privind performanta energetica in cladiri care sa incurajeze dezvoltatorii sa construiasca verde sunt factori care descurajeaza investitorii. Obiectivul principal al RoGBC este de a contribui la inlaturarea piedicilor intampinate de dezvoltatori si de a sprijini formarea si dezvoltarea pietei de constructii verzi din Romania. In prezent RoGBC numara 82 de companii (dezvoltatori, investitori, birouri de arhitectura, consultanti tehnici si ingineri, furnizori de materiale de constructii).

Implicare

Constructiile contribuie la conturarea vietii noastre, ne influenteaza activitatile si modul in care ne simtim sau percepem mediul. De aceea, ele trebuie sa fie compatibile din punct de vedere social, economic, estetic si functional, dar in acelasi timp prietenoase mediului, adica sustenabile.

Bogdan Arnautu, Communication Manager in cadrul Carpatcement, considera ca piata cladirilor verzi are potential de dezvoltare. Pe de o parte, exista presiunea directivei europene conform careia dupa 2018 nu va mai fi permisa constructia cladirilor energofage, iar pe de alta parte, exista avantajul reducerii costurilor energetice si de reciclare, pe care il aduce pe termen lung constructia de cladiri verzi.

Si experienta dobandita la nivel international de grupul Holcim in dezvoltarea cladirilor durabile sau verzi a fost extinsa in Romania. Eforturile se axeaza in principal pe dezvoltarea de produse cu impact redus asupra mediului, asa cum sunt cimenturile compozite si betoanele cu cimenturi compozite utilizate pentru diferite tipuri de aplicatii. Desi nu sunt implicate direct in procesul de constructie a cladirilor verzi, Holcim Romania si Carpatcement dezvolta produse cu impact scazut asupra mediului. Holcim, de exemplu, promoveaza importanta utilizarii betoanelor cu cimenturi compozite la constructia de cladiri eficiente energetic si incearca sa constientizeze si sa educe piata materialelor de constructii. In privinta materiilor prime, pe langa alte materiale de constructii, Carpatcement se ocupa de fabricarea betonului. Pe de o parte, betonul este in sine un produs natural, in sensul ca este obtinut dintr-o simpla amestecare a unor materiale naturale: ciment (adica clincher macinat), nisip si agregate (pietris si piatra sparta) cu apa. Pe de alta parte, chiar si atunci cand iese din uz, poate fi reciclat si reutilizat, ca agregat pentru noi betoane. Compania si-a modificat procesele de productie pentru a utiliza combustibili alternativi, fiind de altfel, primul producator de ciment din Romania care a folosit combustibili alternativi in procesele de productie (in 2004, in fabrica de la Deva).

Holcim a initiat, inca din 2003, „Holcim Awards” prin care promoveaza constructiile durabile si incurajeaza proiectele vizionare, cu noi abordari si solutii in constructii. Competitia se desfasoara pe trei ani. In primul an este lansata faza de la nivel local, urmata de cele de la nivel regional si international.

Concept inovator

Unele companii urmeaza trendul eco si isi construiesc cladiri verzi. Petrom a facut primul sau pas in acest sens si a investit intr-un ansamblu sustenabil – Petrom City, in care se vor muta, in acest an, aproximativ 2.500 de angajati. Proiectul reprezinta un „simbol ce marcheaza transformarea organizatiei intr-o companie responsabila”, isi motiveaza oficialii companiei investitia de 130 milioane de euro in noul sediu. Suma acopera costurile cu reecologizarea, infrastructura si constructia cladirii si a centralei electrice. Sediul, pe locul caruia a existat un depozit de carburanti, va avea o suprafata totala de 100.000 de metri patrati si va fi format din patru cladiri, o centrala care asigura autonomie energetica si un garaj cu 1.000 de locuri de parcare.

Proiectul de reecologizare a terenului de la Straulesti, pe care se construieste sediul, cuprinde circa 200.000 de metri patrati reabilitati ecologic, in urma unor investitii de 10 milioane de euro.

Totodata, proiectul creste eficienta energetica la 90%, fata de o medie de 40%-60% prezenta astazi in majoritatea cladirilor construite recent. Performanta este posibila datorita unei centrale de cogenerare a energiei electrice si a caldurii. Caldura rezultata la generarea curentului electric va fi absorbita, transformata si folosita in totalitate pentru racirea cladirii pe timp de vara. In timpul iernii, aceasta caldura va fi folosita direct pentru incalzire. Acest concept este in prezent implementat in doar 1% dintre cladirile de afaceri din toata lumea. In plus, organizatia va implementa un sistem „inteligent” de jaluzele care asigura o eficienta energetica ridicata prin conservarea in interiorul cladirii a unei temperaturi care sa nu necesite efort energetic ridicat pentru incalzire/racire. De asemenea, va exista un sistem integrat de colectare selectiva a deseurilor in toate cladirile din campus.

Anul trecut, au existat zvonuri in presa potrivit carora Petrom City ar fi de vanzare. In prezent, oficialii Petrom, spun ca vanzarea Petrom City este o modalitate de a obtine finantare pe care compania o ia in calcul in formula sale&leaseback (vanzatorul devine chirias), dar inca nu s-a luat nici o decizie in acest sens. O astfel de decizie nu afecteaza cu nimic destinatia cladirii: anul acesta va incepe mutarea in Petrom City.

Si Procter&Gamble a hotarat, dupa o serie de studii, ca e timpul sa investeasca intr-o noua fabrica, la Urlati, a carei investitie se ridica la 100 milioane de dolari. Romania nu este singura tara cu o fabrica sustenabila. P&G a inceput de curand, in Polonia, constructia unei noi fabrici care va include elemente „green”.

„Cladirile verzi sunt importante din perspectiva costurilor, a aspectelor motivationale pentru angajati si a celor legate de mesajele pe care o companie le transmite prin intermediul unui astfel de proiect” – Ramona Brad, External Relations Associate Director, P&G

Piata cladirilor ecologice

La nivel international, piata constructiilor verzi este singurul domeniu din constructii care nu a inregistrat pierderi in ultimii doi ani, ci mai degraba cresteri semnificative. Scot Horst, vicepresedintele Consiliului American pentru Cladiri Verzi si responsabilul cu sistemul de certificare voluntara LEED, declara ca in SUA, in timp ce sectorul constructiilor, per ansamblu, a inregistrat o scadere de 70%, segmentul constructiilor verzi a crescut cu 30-40% in ultimul an.

In Romania, acest lucru este mai greu de estimat. Dupa o analiza a constructiilor care au obtinut sau sunt in curs de obtinere a unei certificari voluntare (LEED sau BREEAM), Anca Bieru, reprezentantul Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi (RoGBC), spune ca numarul acestora este mic, in jur de 20 de proiecte. Certificarile voluntare pentru cladiri verzi sunt cautate mai ales de catre dezvoltatorii de proiecte comerciale, spatii de birouri sau proiecte rezidentiale mari si au inceput sa trezeasca interes in randul acestora doar in ultimii doi, trei ani. Piata romaneasca de constructii verzi nu se rezuma insa doar la cladirile certificate. In acceptiunea RoGBC, o „constructie verde” inseamna o cladire care implica o calitate inalta a executiei, cu eficienta energetica ridicata si cu un impact redus asupra mediului. Tot mai multi dezvoltatori, interesati sa ramana in continuare in Romania, se orienteaza strategic in planificarea viitoarelor proiecte spre constructiile verzi, fiind tot mai atrasi de ideea obtinerii unei certificari voluntare pentru proiectele lor.

In urma unui sondaj realizat in 2009 de catre RoGBC, a reiesit ca majoritatea arhitectilor si dezvoltatorilor intervievati supraestimeaza costurile aditionale asociate unei cladiri verzi, declarand ca acestea sunt cu peste 30% mai mari fata de o cladire obisnuita.

Un alt semn de crestere a acestui sector, spune Anca Bieru, este interesul pentru educatie si training al profesionistilor din domeniu. In 2009, in cadrul sesiunilor de training organizate de RoGBC, au fost instruiti peste 1.000 de profesionisti, iar in 2010, RoGBC vine in intampinarea acestei nevoi de educatie si training prin crearea si lansarea platformei „Romania Green Build Professional”.

Desi legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor prevede ca imobilele ridicate dupa anul 2007 sa fie eficiente energetic, Romania este o piata aflata inca la inceput.

Romania, pregatita pentru cladiri verzi

Procentul cladirilor care indeplinesc conditiile este foarte scazut (1%), iar costurile suplimentare implicate de constructia unei cladiri de acest tip limiteaza accesul oamenilor obisnuiti la ele. Cu toate acestea, reprezentantii companiilor din domeniul materialelor de constructii cred ca piata este pregatita pentru cladirile ecologice, mai ales ca in prezent, se pot gasi mult mai usor materiale pentru o renovare „verde” a cladirilor, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari a crescut in privinta acestor imobile. In plus, consumul mai redus de resurse din timpul constructiei si al operarii fata de restul locuintelor si reducerea, dupa darea in folosinta, a consumului de energie si de gaz, face ca genul acesta de cladiri sa prezinte un grad mai mare de atractivitate pentru public. Asadar, atat companiile, cat si persoanele fizice sunt interesate sa detina, sa inchirieze sau sa locuiasca in cladiri verzi unde costurile de operare sunt mai reduse cu pana la 60% pe durata de viata a cladirii. Costurile presupun o calitate ridicata si implica un confort mai bun, iar in cazul companiilor o crestere a productivitatii angajatilor, spune Anca Bieru.

In urma unei analize realizate de catre USGBC pe proiecte care au obtinut certificarea LEED, a rezultat ca o cladire verde poate sa coste cu 4% mai mult fata de o cladire obisnuita, din aceeasi clasa, iar costurile investitionale initiale sunt amortizate rapid in faza de operare a cladirii. De asemenea, lipsa un cadru legislativ clar, a unor mecanisme de sustinere a dezvoltarii constructiilor verzi sau slaba aplicare a legislatiei privind performanta energetica in cladiri care sa incurajeze dezvoltatorii sa construiasca „verde” sunt alti factori care descurajeaza uneori investitorii.

„Conceptul cladirilor verzi devine din ce in ce mai popular in Romania. Ele vorbesc despre profesionalism, nivel tehnologic ridicat, investitie durabila si grija pentru viitor, iar oamenii constientizeaza importanta implicarii si a unei atitudini responsabile” – Ramona Brad, External Relations Associate Director, P&G