Webstock 2016. Internetul, o putere mondială pe care o avem cu toții

Anul acesta, conferința a fost organizată în două sesiuni: My Story și The Present is Visual și în alte 6 discuții paralele susținute de specialiști ai mediului online, pe teme precum Pro Blogging, How to Vlog, New Social Media, New Ideas for Marketers, Lessons of Innovation și Online Communication.

Speakerii acestor sesiuni au încercat, prin prisma propriilor experiențe, să aducă în prim plan tendințele actuale și modul în care va evolua comunicarea în mediul virtual.

Am să las însă discuțiile tehnice și am să vă spun care este cea mai importantă concluzie trasă în prima parte a evenimentului, în parcursul primelor trei ore de Webstock:Internetul este o putere Mondială pe care o avem cu toții.

Chiar dacă de ani buni suntem conștienți că Internetul este o forță, puțini dintre noi am știut și știm să îl folosim pentru binele Universal. Iar dacă la începuturile lui vorbeam despre Internet, acum vorbim despre Social Media, o forță mult mai mare derivată din el. A noastră. În contextul în care încrederea în jurnalismul de tip tradiţional se află la cel mai jos nivel din istorie, puterea se află, de cele mai multe ori, în mâinile maselor din Social Media. De aici, s-au ridicat adevărați lideri care i-au intuit puterea și nu doar că și-au schimbat viața, dar au adus și plusvaloare societății.

Prima parte a Webstock, intitulată My Story, a reunit personaje care, cu ajutorul Internetului și al Social Media, au reușit să se schimbe pe ei și pe cei din jur.

Polițistul care spune glume, face fapte bune și schimbă sistemul, în felul lui, Marian Godină, ne-a povestit tuturor despre cum și-a făcut contul de Facebook pe vremea când Hi5-ul își dădea sfârșitul. La început, I se părea o prostie consumatoare de timp. L-a și închis pentru o vreme, revenind în online atunci când și-a dat seama că vrea să fie în rând cu ai săi colegi care se amuză. La momentul respectiv, nu și-a dorit și nici nu și-a imaginat că va crea ceva de impact.

“Nu știu ce e cu mine pe această scenă. Eu sunt polițist. Dacă mă vedeți că voi încerca să introduc badge-ul în gură și că voi încerca să fluier, să mă scuzați, defect profesional”, și-a făcut intrarea Marian Godină.

“Aveam o fată populară în lista de prieteni. Genul acela de fată care adună sute de like-uri la o poză cu ea la mare, știți voi. Poate cu toții aveți una în listă. La primul meu post pe Facebook, când am adunat mai multe like-uri decât aduna ea, mi-am dat seama că ceea ce am de spus și de povestit interesează și că poveștile mele sunt de impact. (…)
În ceea ce privește scrisul, nu mă consider scriitor, ci autor. Și nu mă așteptam să scriu ceva într-un tiraj atât de mare. Mă gândeam la ceva ce voi citi la bătrânețe, cu nepoții. (…)
Profesoara mea de română și-a lăsat amprenta asupra a cum scriu. La acea vreme chiar nu mă pricepeam la asta. Dar dumeaei era foarte exigentă și mi-a insuflat și mie asta. Era atât de exigentă încât, ne-a povestit că atunci când era tânără și iubiții îi trimiteau scrisori de dragoste, li le corecta cu roșu și trimitea înapoi”, ne-a povestit Godină.

Jurnaliștii au puterea de a schimba în bine lucrurile care îi revoltă. Iar mediul online nu le este doar un instrument de promovare și de autopromovare, ci mâna dreaptă, poate cel mai important și mai uman contact cu societatea.

Paula Herlo s-a folosit și se folosește de puterea pe care jobul i-a conferit-o, dar și de popularitatea din mediul online, pentru a schimba ceva în societatea în care trăim.

Astfel, jurnalista a realizat mai multe campanii, precum “Tu știi ce mai face copilul tău?”, laureată cu Premiul Emmy, în 2008, la New York.

“Acela a fost și anul în care am realizat o altă campanie – <Există viață dupa moarte>, prin care am schimbat percepția românilor despre cum felul în care pot salva vieti, prin donarea organelor prelevate de la pacienti aflați în moarte clinică.
Un an mai târziu, în 2009, dădeam startul unei noi campanii <Avem viața în sânge>, prin care ceream înființarea Registrului Donatorilor Onorifici de Celule Stem pentru bolnavii de leucemie care n-aveau un donator în familie. Pentru acest demers, am fost premiată de Școala Europeană de Oncologie.
În 2010, am coordonat și am realizat alături de Rareș Năstase campania <România, să fii sănătoasa!> prin care găseam explicații dezastrului din sistemul sanitar.
2011 a adus modificarea Legii Adopțiilor în urma campaniei <Vreau și eu părinții mei>, după ce am demonstrat că, din cauza legii, 40 de mii de copii abandonați erau prizonieri în sistemul de protecție socială”.

Iar lista de campanii realizate de Paula Herlo poate continua…

Sorin Onișor era un professor de țară, lipsit de perspective. A descoperit însă fotografia, iar cu cele 1.000 de cuvinte ale unei imagini, dar și datorită puterii Internetului, și-a schimbat viața, dar a și ajutat comunitățile din mediul rural.

“Acum 13 ani și jumătate eram la capătul puterilor sufletești și fizice. Am primit un aparat de fotografiat și, profitând de faptul că îmi plăcea să hoinăresc prin mediul rural, am început să captez imagini a ceea ce vedeam, trăiam. România satelor, oamenii satelor, natura României, anotimpurile, riturile oamenilor legate de acestea, dar și de natură. Natura și satele au simfonia lor. După câțiva ani de colindat, am început să promovez pe Internet imaginile. După 10 ani de profesorat, am renunțat la această carieră.
De-a lungul timpului, mi-am făcut o groază de prieteni. Fierari, cărbunari, oameni de la sate. A fotografia oameni înseamnă a avea un contact cu ei, a petrece timp, a lega prietenii. Sunt revoltat de ceea ce se întâmplă în acest mediu , în zonele mărginașe. Forța de muncă fuge. Dar acolo ne sunt rădăcinile. De acolo provine România noastră. Am petrecut și petrec o groază de timp în aceste medii căci, a fotografia oamenii înseamnă a avea contact cu ei, a petrece timp printre ei, a stabili legături sufletești”, ne-a povestit acesta tuturor celor prezenți.

Webstock 2016 a fost deci o lecție demonstrativă a puterii pe care o are Internetul, acum prin Social Media. O putere la îndemâna oricui. Trebuie doar să vrem să o folosim.