România centenară: Unde sunt poveștile „oamenilor obișnuiți”?

Istoricul Lucian Boia declara pentru Historia că nu ar îndrăzni niciodată să spună că românul e nu-ştiu-cum, că aşa e el şi că e construit să fie aşa. „E cum e din cauza unor evoluţii istorice”. Fiindcă anul acesta sărbătorim Centenarul Marii Uniri, vă lansăm o provocare.

Cum vă raportați voi la istorie? Vă mai amintiți de toate luptele și regii ale căror nume erați obligați să le învățați pe dinafară pentru lecția de istorie? Știți pe cine reprezintă statuia pe lângă care treceți în fiecare dimineață în drum spre birou? Da, e o statuie acolo, în caz că nu ați observat. Sunt statui peste tot.

Voci diferite ale societății contemporane

Dar unde sunt poveștile așa numiților „oameni obișnuiți”, care se dovedesc adesea ca fiind mai degrabă extraordinari? Unde sunt amintirile personale, subiective care alcătuiesc textura fină a unei vieți, fie ea mai bine sau mai puțin bine trăită? Tocmai pe aceste nuanțe se bazează “istora cu i mic”- tema din acest an a Platformei Internaționale de Teatru, ediția a cincea. „Pentru cea de a 5-a ediție a acestui eveniment am selectat numai producții de teatru bazate pe povești personale, subiective. Și îi invităm pe spectatori să adauge și poveștile lor conținutului Platformei. Între 11 și 14 octombrie, la ARCUB-Gabroveni și la Teatrul Mic vor putea fi văzute spectacole prin care vom redesena harta României. Prin teatru. Ele fiind bazate pe istorii din diferite orașe, de la Sfântu Gheorghe la Constanța și de la Piatra Neamț la București. Cu protagoniști care fac parte din comunitățile românești, dar și maghiare, moldovenești, rrome, tătărăști.

La toate acestea vom adăuga cântece de dragoste din toate țările europene, aduse la București de compania britanică Action Hero care a petrecut ultimele șase luni pe drumurile Europei pentru a le înregistra și pentru a găsi esența umană a conceptului de Europa”, scrie curatoarea Platformei, criticul de teatru Cristina Modreanu, în caietul program al evenimentului.