Rusaliile, însemnătate și tradiții

Angajații din mediul public și din cel privat beneficiază de o zi liberă luni, 28 mai a.c., potrivit Codului muncii, când se sărbătorește a doua zi de Rusalii. Mai precis, deoarece prima zi a acestei sărbători cade întotdeauna duminica, conform tradiției creștine, salariații au liberă ziua de luni, a doua zi de Rusalii.
Creştinii prăznuiesc Rusaliile timp de trei zile (în Moldova sau Transilvania), şapte zile (Muntenia şi Oltenia), sau opt zile (în Banat).

În mitologia românească, Rusaliile – cuvânt provenit din latinescul “rosalia” (sărbătoarea trandafirilor) sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În "Description Moldaviae", Dimitrie Cantemir numea Ielele "nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoşi". Nu se cunoaşte originea acestui mit, “iele" nefiind un nume, ci pronumele personal feminin "ele", rostit popular. Acest mit a fost suprapus, ulterior, peste sărbătoarea creştină postpascală a Cincizecimii şi devenită Duminica Rusaliilor.

Praznicul Rusaliilor este de o covârșitoare însemnătate, deoarece în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Petru – cel mai în vârstă dintre Apostoli – a ținut o înflăcărată cuvântare, în urma căreia s-au convertit la credința creștină 3.000 de suflete ce au alcătuit prima Biserică creștină la Ierusalim, numită și Maica tuturor Bisericilor. De aceea, Duminica Rusaliilor este socotita ziua nașterii Bisericii creștine.
Tradiţia spune că, cei care păcătuiesc şi nu respectă zilele de Rusalii, sunt pedepsiţi de iele, care le iau minţile sau îi pocesc, leacul pentru bolile lăsate de Rusalii fiind pelinul uscat pus sub pernă. Nu este indicat să dormi afară în noaptea de Rusalii, să mergi la fântână sau la răspântii. În această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc. După ce sunt sfinţite, acestea se pun la streşinile caselor sau la icoane.