VIDEO: “Bright Talks in Difficult Times” (VII). Guvernanța și resursele organizației de mâine

„Ce va fi după COVID-19? Macro-realitatea crizei din România” a fost tema ultimei ediții din seria întâi a webinarului “Bright Talks in Difficult Times”, organizat de Revista CARIERE împreună cu EY România. Evenimentul va fi reluat în curând, cu o a doua serie, dar într-un format ușor modificat. Vom reveni cu amănunte.

***

Singura constantă a ultimelor două luni este schimbarea, iar în acest context organizațiile trebuie să facă față provocărilor, să își adapteze afacerile la noile standarde legale și operaționale și să ia cele mai bune măsuri, inclusiv din punct de vedere al resurselor umane. Perspectiva acestor schimări, dar și a felului în care va arăta mediul de afaceri după COVID-19 au fost principalele subiecte supuse dezbaterii în întâlnirea de vineri, 29 mai. Concret, discuția a fost centrată pe următoarele puncte: premisele macro-economice ale României de dinainte de criza sanitară și situația actuală; încotro ne îndreptăm – schimbările economico-sociale probabile; guvernanța și resursele organizației de mâine.

Invitații ediției au fost: Tiberiu Moisă, Director General Adjunct, MidCorporate și IMM, Banca Transilvania; Mihai Copaciu, Director Adjunct, Direcția Modelare și Prognoze Macroeconomice, BNR; și Andrei Eftimie – Partener Asociat, Departamentul de Asistență în Tranzacții, EY România. Moderator, ca de fiecare dată, a fost Horațiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY România.

România aștepta o resetare

România pre-covid era o Românie care aștepta o resetare, consideră Tiberiu Moisă. Pe termen scurt, pe motorul investițional privat eram ok, apreciază el, dar totul parcă mergea cu o frână de mână trasă, rulam cu o viteză moderată, parcă toți așteptam cumva, ceva. ”Nu știam ce și de unde poate să vină, dar ceva era în aer. Și, deși creșteam, nu creșteam calitativ. Așteptam ca un fel de resetare. Firește, nu ne imaginam că va fi Covid, toți căutam ceva butoane financiare, datorii, prea multe investiții, dobânzi… nu știu, căutam unde nu trebuie. Și, în plus, și dacă am fi vrut să creștem calitativ înainte de această problemă medicală, economica românească nu era racordată la marile temple ale modernității, precum energie verde, digitalizare, tehnologie. Aceste curente mari erau și la noi, dar mai degrabă ca excepții. Deci ecomonia Romaniei înainte de Covid mergea bine, trăiam bine, lucrurile erau într-un echilibru aparent, așteptând însă, nu se știe de unde, un moment din acesta de resetare”, a prezentat tabloul general reprezentantul Băncii Transilvania.

Ce se întâmplă acum? Pentru a descrie cât mai corect situația din economia românească, Mihai Copaciu a adus în atenția participanților un subiect mult mediatizat zilele acestea, legat de diaspora care se întoarce acasă și perspectiva pe care cei din HR ar avea-o că o să ne confruntăm cu 1,6 milioane de români care vor lua cu asalt piața muncii. ”Nu e așa. Informația este cel puțin incompletă. Datele de la Poliția de Frontieră arată clar că au intrat până ieri (joi, 28 mai – n.r.) 1,933 milioane de persoane, dar în același timp au ieșit 1,791 milioane de persoane. Deci vorbim, astăzi, de 146 mii de intrari nete. Iar cifrele reflectă situația de la primul caz de Covid, din 26 februarie, și până ieri (joi). Deci perspectivele de potențiale probleme pe piața muncii, de potențiali angajați în surplus sau o creștere accentuată a șomajului nu sunt confirmate de aceste date. Înainte de criză noi am avut o piață a muncii foarte tensionată, cu o creștere și a numărului de angajați, dar și a salariilor, în special în sectorul public, cu mult peste ceea ce ar fi fost normal. Am ajuns la situația anterioară crizei precedente, cu salarii mult mai mari în sectorul public decât în privat. Vorbind despre șomaj, chiar au apărut ultimele date pe luna aprilie și aș spune, paradoxal, datele de la ANOFM arată că în aprilie șomajul nu a crescut foarte mult. Studiile noastre arată că nu o să vedem o creștere mai mare a șomajului decât în criza anterioară. Noi am cerut date de la inspecția muncii din aceeași perioadă a anului trecut și, comparând cifrele, a reieșit o diferență de 30.000 de contracte suspendate mai mult acum, față de anul trecut. De aici ar putea crește șomajul, dar nu vom ajunge la procentele din 2008”, a explicat Mihai Copaciu. Recomandarea lui, indiferent ce proiecte luăm în calcul, ce perspective creionăm pentru viitor, e foarte important să lucrăm cu datele corecte.

Piața financiară, în stand by

Vorbind de investiții, unul dintre conceptele ultra-uzitate în perioada aceasta se referă la oportunitățile care apar în orice fel de criză. În acest sens, Horațiu Cocheci a vrut să afle de la invitații nostri dacă există pericolul unei destabilizări pe piața de investiții, generată de un scop speculativ.

Pericolul există, evident, în orice criză își face simțită prezența o clasă diferită de investitori, oportuniștii. Încercări sunt, mai ales în sectoare din zona Horeca, sau companiile aeriene, a confirmat Andrei Eftimie, însă concret nu se întâmplă mare lucru, piața tranzacțiilor pare mai degrabă în stand by, deși prețul activelor urmează un trend descendent. Iar asta pentru că, a oferit detalii Andrei Eftimie, ”așteptările celor care vând și au business-uri solide, care performează, sunt mari și, deci, mențin un preț ridicat. Problema este că suntem pe un trend descendent în ceea ce privește prețul activelor, iar investitorii încă așteaptă ca prețurile să mai scadă, nu încheie tranzacții. Oricum, fiindcă vorbeam de aceasă așteptare, e important să vă spun că înainte de Covid, piața financiară era cumva supraîncălzită, la un nivel ce depășise deja anul 2007, adică anul precedent celeilalte crize. Deci nu ne suprinde foarte mult ceea ce vedem în momentul de față”. Mesajul lui de final a fost cumva liniștitor însă, pe piața românească sunt destul de mulți investitori serioși, care urmăresc investiții pe termen mediu și lung, care doresc să crească un business. Aceștia doar așteaptă ca situația să se calmeze și piețele să reintre într-un ritm normal de tranzacționare.

Și sunt șanse ca piața să se reașeze mai repede decât în precendentul val de criză, deoarece, apreciază invitații noștri, de data aceasta România am avut o reacție sistemică mult mai bună decât acum 10 ani. Pornind de la reacția băncii centrale și a intervenției Comisiei Europene, care a fost mult mai rapidă și substanțială, ceea ce a surprins în mod plăcut, s-au întâmplat foarte multe lucruri, s-au luat foarte multe decizii importante într-un timp relativ scurt. Prin comparație, astfel de decizii, la precedenta criză s-au luat foarte târziu, astfel că au produs efecte după 1 an, 2, chiar 3, timp în care economia românească ”și-a lins rănile cum a putut”.

În plus, se resimte acum și o tendință de regionalizare, de a aduce capacitățile de producție mai aproape de casă, cel puțin din perspectiva unor sectoare strategice, sau producția de echipamente medicale. Bineînțeles, localizările de producție vor avea o componentă investițională și se vor baza pe rațiuni economice, dar e o șansă de neratat pentru relansarea industriei românești. Beneficiind de actuala conjunctură, una favorabilă din foarte multe puncte de vedere, dacă România se va poziționa corect în această relocare regională pentru UE, va avea numai de câștigat. ”Ori reușim împreună, ori eșuăm individual”, a concluzionat Mihai Copaciu.

Ce înseamnă, de fapt, această poziționare corectă, ce se va întâmpla după ridicarea tuturor restricțiilor, ce comportament vor adopta consumatorii români, casnici sau corporate, cât de precauți vom fi financiar, cât de important va fi rolul comunităților, dar și multe altele aflați urmărind înregistrea integrală a celui de al șaptelea eveniment “Bright Talks in Difficult Times”, ultimul din seria întâi.

Vă mulțumim că ați fost alături de noi în aceste șapte ediții!