Depresia de sărbători, mit sau realitate?

Faptul că depresia devine o preocupare larg răspândita duce la ideea unei acceptări empirice a fenomenului, dar trebuie înţeles dacă are sau nu o baza reală.

Ca entitate clinică, depresia nu iese la suprafaţă subit şi inexplicabil în această perioadă a anului, doar pentru că vin sarbatorile. Putem eventual suspecta că depresia este deja prezentă insidios într-o formă sau alta, subdiagnosticată, iar în această perioadă devine mult mai evidentă, din considerente ce ţin de absenţa unor refugiii în activităţi, care în restul anului ne sunt la îndemână. Altfel spus, opţiunile sunt restrânse şi este mai greu să ne refugiem în muncă şi să pretindem că totul este în regulă. Suntem poate mai singuri, iar acum acest lucru este mai vizibil, dar solitudinea nu inseamna depresie.

Putem lua în calcul varianta că perioada Crăciunului reprezintă un bun pretext de a privi cu nostalgie într-un trecut pe care îl idealizăm, la care se mai adaugă şi o anumita presiune a unei stări de bine ce derivă din tot ceea ce ne înconjoară, de la sintagma să fim mai buni până la spoturile publicitare care ne îndeamnă la fericirea de conjunctură.

Alţi factori care pot influenţa dispoziţia noastră ţin pur şi simplu de anotimp. Expunerea mai redusă la lumina soarelui duce la o secreţie mai scăzuta de serotonină, care este foarte importantă în procesele interne ale creierului şi este direct legată de starea noastră de spirit.

Depresia nu este doar o schimbare de dispoziţie care poate fi depăşită printr-o serie de recomandări de tip reţetă: "ieşi mai mult cu prietenii" sau "du-te la sală", ci este o entitate clinică ce trebuie tratată cu maximă seriozitate.

Caracteristicile comune ale depresiei ţin de prezenţa unei dispozitii pe care o putem numi tristeţe, gol, iritabilitate, însoţită de modificări somatice şi cognitive semnificative.

Conform DSMV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), poate fi considerată tulburare depresivă prezenţa a minimum cinci criterii din lista de mai jos, pentru o perioadă de cel puţin două săptămâni:

1. stare de spirit depresivă, în cea mai mare parte a zilei, aşa cum este indicat fie subiectiv (sentiment de tristeţe, gol, fără speranţă) sau constatare făcută de alţii (de exemplu, plânge fără un motiv aparent);
2. interes scăzut pentru toate sau aproape toate activităţile zilnice;
3. pierdere semnificativă în greutate fără a ţine dietă sau creştere în greutate (mai mult de 5% din greutatea corporală într-o lună), scăderea, creşterea apetitului alimentar;
4. Insomnie sau hipersomnie;
5. Agitaţie psihomotorie;
6. Oboseală sau lipsă de energie în activităţile zilnice;
7. Sentimente zilnice de inutilitate, vinovatie excesiva sau inadecvare;
8. Capacitate diminuata de a gândi sau de concentrare, sentimente de indecizie, prezente in fiecare zi;
9. Gânduri recurente de moarte (nu doar teamă de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un plan specific sau o tentativă/ plan de suicid.

Aşadar, depresia este un fenomen care poate fi mai accentuat în această perioadă, dar debutul îşi poate avea cauze care trebuie explorate şi tratate prin ajutor de specialitate.

Dacă sunteţi diagnosticaţi cu depresie, nu este în niciun caz indicat să opriţi tratamentul medicamentos sau psihoterapia, în perioada sărbătorilor. Dacă nu aveţi diagnosticul unui medic şi nici nu vă identificaţi în simptomele prezentate mai sus, dar resimţiţi o uşoară stare de tristeţe sau de nelinişte în această perioadă, puteţi folosi câteva gesturi simple, care vă pot face să vă simţiţi mai bine.

Printre acestea, cel de a le face bucurii altora. Decât să vă gândiţi la propria persoană şi să vă faceţi griji, mai bine vă concentraţi pe ceilalţi. O vorbă bună, un cadou, chiar şi simbolic sau personalizat, contează oarte mult. Lucrurile care vin din suflet sunt simţite de ceilalţi şi vă puteţi alimenta starea de bine din confortul psihic pe care li-l oferiţi.

Să nu credeţi că sunteţi singurii care resimt un disconfort în această perioadă. Doar că unii oameni sunt mai timizi sau rezervaţi, nu afişează acest lucru. Dacă simţiţi că un coleg, prieten sau vecin suferă de singurătate sau tristeţe în această perioadă, îl puteţi invita la masă. Încercaţi, totuşi, să nu vă lăsaţi traşi în jos de energia negativă pe care este posibil să o aibă.

Viorel Nedelcu este psiholog clinician si psihoterapeut in cadrul Centrului Medical Bellanima. Are la baza o formare extensiva in psihoterapia psihanalitica si o experienta de peste 8 ani in practicarea aceastei metode terapeutice. Este absolvent al Facultatii de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu, al Masterului de Psihoterapii Psihanalitice, Universitatea Hyperion, si incepand cu anul 2011, urmeaza o formare de lunga durata la Romanian-Dutch Foundation for Psychoanalytical Psychotherapy.