New Year’s Resolutions – 7 strategii de schimbat „năravul”
Asemenea zeului Ianus (cel care a dat numele lunii ianuarie din calendar), zeul sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție. înfățișat cu două fețe opuse: una privea înainte, cealaltă, înapoi… la început de an, majoritatea dintre noi privim în urmă la ce am realizat în anul care s-a încheiat, dar şi spre viitor şi spre ce vom face mai departe.
Este greu de identificat cu exactitate când a fost stabilită pentru prima dată tradiția noastră de a face rezoluții de Anul Nou. Anna Katharina Schaffner, autoarea cărții The Art of Self-Improvement, observă referiri literare la auto-îmbunătățire chiar şi China şi Roma antică.
Când oamenii doresc să schimbe ceva în viața lor, deseori încep de la o etapă temporală, cum ar fi începutul unui nou semestru şi este cunoscut în literatura de specialitate ca „fresh start effect”. Pentru marea majoritate a oamenilor cea mai mare piatră de hotar temporală este începutul unui nou an. Practica atașării obiectivelor la o anumită dată calendaristică era deja bine stabilită în anii 1860, așa cum se vede într-una dintre scrisorile lui Mark Twain.
„Ieri, toată lumea și-a fumat ultimul trabuc, și-a băut ultimul pahar și și-a depus ultimul jurământ”, a scris el la 1 ianuarie 1863.
Rezoluţiile cele mai populare în 2021 au fost: renunţarea la fumat, reluarea activităţilor sportive, adoptarea unui stil de viaţă mai sănatos, pierderea în greutate. Cei mai entuziasmaţi de acest obicei par a fi americanii – 44% dintre ei au declarat în ultimii 3 ani, că îşi setează obiective noi de la 1 ianuarie, iar la polul opus se regăsesc suedezii care sunt ceva mai sceptici şi doar 12-18% se dedau acestei practici. Statisticile din 2020 ne arată că doar 50% din cei care şi-au setat rezoluţii le-au păstrat pe parcursul anului, iar printre factorii care duc la eşec putem enumera că: oricât de intens ne-am dori ceva, nu suntem pregătiţi pentru schimbare, nu ne monitorizăm progresele, ne supraestimăm capacitatea de planificare, şi lista poate continua.
În ciuda popularității rezoluțiilor de Anul Nou, studiile efectuate şi cunoștințele actuale despre acestea sunt limitate. Cu toate acestea cercetările privind obiectivele personale în general ne oferă o perspectivă mai bună asupra complicatului proces de schimbare a comportamentului cuiva şi concluzia generală este că accesul la informații, instrucțiuni și exercițiile privind stabilirea eficientă a obiectivelor, influenţează în mod pozitiv implementarea cu succes a schimbărilor dorite. Aşa că haideţi să vedem împreună ce putem face pentru a ne atinge scopurile!
- „O călătorie de o mie de mile începe cu un pas” – spune un proverb chinezesc, aşa că prima regulă pentru a reuşi, este să ne stabilim aceste rezoluţii. Ele nu reprezintă o pierdere de vreme cum susţin scepticii şi chiar dacă nu reuşim întotdeauna să le ducem la capăt aşa cum ne imaginam la început, tot facem ceva mai mult decât dacă nu le-am seta deloc.
- Momentul potrivit – cercetători şi studenţi din cadrul Universităţii Plymouth şi a Universităţii de Tehnologie Queensland ne îndeamnă să fim atenţi când ne stabilim rezoluţiile pentru Noul An, deoarece e foarte posibil ca starea de fericire şi relaxare din perioada sărbătorilor de iarnă, faptul că ne-am satisfăcut diversele pofte sub pretextul meselor îmbelşugate sau a întâlnirilor cu prietenii, să ne facă să subestimăm intensitatea viitoarelor dorinţe şi ispite cu care inevitabil ne vom confrunta (fie că e vorba de sedentarism, poftă de dulce sau orice alt obicei de care vrem să scăpăm).
În consecinţă ne putem relaxa aşa cum ne dorim de Crăciun şi să stabilim rezoluţiile cu câteva zile înainte sau după sărbătorile de la finalul anului, pentru a putea să ne estimăm corect puterile şi să ne stabilim nişte obiective realizabile.
Citește articolul integral pe Revista Psychologies
foto: www.shutterstock.com