Pe caniculă la birou. Ce drepturi ai şi cum îţi protejezi sănătatea

Măsurile care vizează ameliorarea condițiilor de muncă se aplică în situațiile în care se înregistrează temperaturi extreme, adică cele care depășesc 37 de grade Celsius la umbră sau când indicele termic de temperatură – umezeală depășește pragul valoric de 80. Ce trebuie avut în vedere: reducerea intensității și ritmului activităților fizice, asigurarea ventilației la locul de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer.

Pentru menținerea sănătății angajaților angajatorul trebuie să le asigure acestora apă îmbuteliată adecvată, câte 2-4 litri/persoană/schimb, echipament individual de protecție, dar și dușuri. În sarcina angajatorului cade obligația de a asigura primul ajutor în cazul în care personalul propriu a fost afectat în urma desfășurării activității în condiții de temperaturi extreme, dar și transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate.

În vederea acordării primului ajutor salariaților care au manifestări clinice determinate de temperaturi extreme, angajatorii trebuie să asigure o încăpere climatizată adecvat, dotată cu medicamente și mijloace specifice asistenței de urgență pentru aceste cazuri, în special săruri de rehidratare orală, apă minerală.

„Aceste măsuri au caracter minimal, astfel că angajatorii în virtutea obligației pe care o au potrivit legislației muncii de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă vor putea prevedea prin Regulamentul Intern orice măsuri pe care le consideră necesare în raport de locul și specificul muncii salariaților pentru a asigura protecția persoanelor care lucrează în condiții de temperaturi extreme.

În cazul în care temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin două zile consecutiv, iar angajatorii nu pot oferi măsurile minimale pentru ameliorarea condițiilor de muncă și pentru menținerea stării de sănătate a angajaților, angajatorii vor putea decide consultarea reprezentanților sindicatului sau cu reprezentanții aleși ai salariaților:

– Reducerea zilei de lucru;
– Eșalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11:00 și după ora 17:00;
– Întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuității activității în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă”, a declarat pentru Revista Cariere Cătălina Lazăr, Senior Associate la ONV LAW.

Angajatorul stabilește modalitățile de recuperare a timpului nelucrat și modalitățile de plată.
Probabil că şi la voi în birou există un adevărat război pentru temeperatura la care ar trebui să fie reglat aerul condiţionat. Trebuie să ştii că totul ţine de mica înţelegere, temperatura din spaţiile de birouri nu este reglementată prin lege.

„Legislația în materie nu stabilește care este temperatura optimă pentru desfășurarea activității într-un spațiu de birouri. Cu toate acestea, World Health Organization arată că în zonele cu climat temperat, printre care se regăsește și România, temperatură interioară optimă se situează între 18 și 24 de grade Celsius. În acest sens, World Health Organization recomandă ca temperatura interioară să fie de maximum 25 de grade Celsius”, a adăugat avocatul Cătălina Lazăr.

Codul Muncii prevede ca măsurile speciale care vor fi luate la locul de muncă în condiţii de caniculă vor fi negociate de către sindicate. În cazul în care acestea nu există, angajatorul se bucură de dreptul discreționar de a stabili organizarea și funcționarea unității și de dreptul de a da dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariați, sub rezerva legalității lor, ne-a explicat avocatul.

„În condițiile în care temperaturile extreme sunt expresia unor manifestări climatice de natură să afecteze toți salariații la locul de muncă, negocierea individuală de către unii dintre angajați pentru aplicarea unor măsuri preferențiale poate fi plasată cu ușurință la limita sensibilă a discriminării la locul de muncă câtă vreme orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă fără nicio discriminare.

Cu toate acestea, salariații care sunt cunoscuți cu afecțiuni sau care potrivit recomandărilor medicale prezintă contraindicații (dovedite prin înscrisuri) pentru desfășurarea activității în condiții de temperaturi extreme se pot adresa angajatorului solicitându-i schimbarea locului de muncă sau reducerea programului de muncă. În schimb ei vor trebui să recupereze programul de lucru și să menţină drepturile salariale sau vor fi plătiţi proporțional cu timpul efectiv lucrat”, a mai spus Cătălina Lazăr, Senior Associate la ONV LAW.

Încălcarea de către angajator a prevederilor art. 8 din Ordonanței de Urgență nr. 99 din 29 iunie 2000 referitoare la măsurile de prevenire a îmbolnăvirii determinate de munca în condiții de temperaturi extreme constituie contravenție care se sancționează cu amendă de la 1500 – 2500 lei, dacă faptele nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit dispozițiilor Codului Penal infracțiuni.

„Pe cale de consecință, ori de câte ori angajatorul nu asigură salariaților condiții pentru protejarea dreptului la securitate și sănătate în muncă și nu ia măsurile specifice ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme, personalul se poate adresa organelor de control ale Inspecției Muncii pentru a constata și sancționa eventuale contravenții săvârșite de angajator.

Deopotrivă, în cazul în care salariații au suferit prejudicii de ordin material și moral din culpa angajatorului, aceștia pot solicita și obține obligarea angajatorului la plata de despăgubiri în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale”, a precizat avocatul.

Aşa cum spuneam, aerul condiţionat din birouri a devenit indispensabil. El trebuie folosit în mod corespunzător. De exemplu, este de preferat ca diferenţa de temperatură dintre interior şi exterior să nu fie foarte mare. Iarna, aerul condiţionat ar trebui să fie între 22-24 grade Celsius, iar în perioada de caniculă la minimum 24 de grade Celsius. Despre pericolele aerului condiţionat ne-a vorbit Andrei Dina, Medic Primar Medicina Muncii la Medicover.

„Dacă diferenţa între temperatura camerei şi cea dorită de noi este foarte mare şi/sau capacitatea sistemului de răcire este disproporţionată cu spaţiul pe care îl deserveşte, pentru a reuşi să aducă mediul ambiant la temperatura dorită, sistemul va funcţiona aducând fie un flux de aer foarte rece, fie generând un flux foarte mare de aer la o temperatură mai scazută decât cea ambiantă, în orice caz, mai scăzută decât temperatura corpului (37 grade C). Expunerea directă la un flux de aer rece continuu, în special în cazul în care lucrul acesta se petrece pe perioade lungi, nu este recomandată. Răcirea excesivă a unei părţi a corpului se poate solda cu probleme de sănătate/disconfort ulterior”, a explicat medicul Andrei Dina pentru Revista Cariere.

Deşi persoanele sănătoase nu au probleme mari în a trece de la biroul cu aer condiţionat sau din maşină la căldură, pot apărea variaţii bruşte de tensiune arterială, tensiune sau leşin, chiar şi la tineri. Iar lucrurile se agravează atunci când este vorba despre persoane vârstice sau care au afecţiuni cronice /acute cunoscute. În acest caz apar complicaţii grave cardio – vasculare, însoţite sau nu de pierderi ale stării de conştienţă şi traumatisme cranio-cerebrale în urma caderii. Medicul ne explică de ce: la schimbarea mediului, o diferenţă foarte mare între temperatura interioară şi exterioară, organismul, pentru a funcţiona (pentru a menţine temperatura corpului constantă) va trebui să schimbe brusc strategia şi să treacă de la conservarea căldurii (22-24 grade C în mediul exterior) la mecanisme de accelerare a pierderii de căldura (35-37 grade C in mediul exterior) sau invers. Este ca şi cum, mergând cu 70 Km / oră cu autoturismul, trebuie să introduci schimbătorul de viteze în marşarier.

Este recomandat ca orice trecere de la rece la cald să se facă treptat, cu staţionarea, pe cât posibil, într-o cameră cu temperatură intermediară. De asemenea, în maşină, poţi creşte treptat temperatura, cu 15 minute înainte de a ajunge la destinaţie.

„Organismul, într-un mediu cu 22 grade, pentru o persoană îmbrăcată subţire, în special dacă stă direct expusă la fluxul de aer rece (lucru foarte posibil în autoturism de exemplu) are în funcţiune mecanisme de păstrare a căldurii corpului, unul dintre ele fiind vasoconstricţia la nivelul pielii (vasele sunt aproape închise, îngustate, pentru ca pielea să piardă cât mai puţină caldură la exterior).

În momentul în care iese brusc afară, la 40 grade C, pentru că 36-37 sunt la umbra şi nu pe asfaltul care reflectă atât căldura solară, cât şi a motoarelor încinse, va trece brusc la o vasodilataţie la nivelul pielii, generată de nevoia organismului de a pierde căldura, lucru dificil la o temperatură mai mare decât a corpului (există însă mecanisme active, transpiraţia de ex). Vasodilataţia va genera creşterea patului vascular şi scăderea bruscă a tensiunii arteriale în aceste condiţii, care sub o anumită valoare nu mai susţine funcţiile cerebrale.

Sunt 3 variante: un răspuns prompt, dar echilibrat al aparatului cardiovascular (mediat de către sistemul nervos vegetativ) va creşte forţa contractilă a inimii, va creşte frecvenţa inimii şi deci volumul de sânge pompat şi va readuce tensiunea arterială în domeniul normalului, suficient de repede. Un răspuns întârziat din cauza unor afecţiuni sau oboselii extreme de exemplu (insuficienţa cardiacă, diabet zaharat, afectări neurovegetative, infarct miocardic în antecedente, hipertensiune arterială a cărei tratament nu a fost adaptat de medic recent la aceste condiţii – nu o faceţi singuri vă rog!) poate duce de la ameţeli până la pierderea stării de conştienţă (sincopă/leşin). Un răspuns exagerat al aparatului cardiovascular apare în special la tineri, dar poate fi indus şi la persoane care sunt deshidratate, fumează /au fumat recent, au consumat băuturi excitante ale sistemului nervos – cafea, ceai cu conţinut mare de teină, cacao, băuturi energizante) duce la creşterea bruscă a tensiunii arteriale (la bolnavii cardiovasculari poate însemna un accident în teritoriul vascular, adică infarct sau accident vascular cerebral)”, a mai spus medicul.

Medicul Andrei Dina de la Medicover a făcut pentru cititorii Revistei Cariere o listă scurtă a măsurilor de precauţie pe care trebuie să le luăm în caz de caniculă.

• Evităm expunerea la temperaturi extreme, în special dacă suferim de afecţiuni pentru care medicul ne-a recomandat acest lucru.
• Mergem la medic pentru a cere sfatul sau adaptarea tratamentului pentru afecţiunile cardiovasculare în special, dacă nu am mers la control la intervalul recomandat de către acesta.
• Consumăm lichide suficiente, care să acopere pierderile crescute prin transpiraţie în sezonul cald. Aceste lichide ne ajută să ne păstrăm tensiunea arterială şi oferă organismului resursele necesare pentru adaptarea rapidă: menţinerea tensiunii, producerea transpiraţiei pentru o răcire eficientă a organismului. Este adevărat că lichidele reci participă la răcirea eficientă a corpului atât de dorită în această perioadă, totuşi extremele nu sunt recomandate. De exemplu, consumul unei cantităţi de lichid foarte rece poate genera o gastrită.
• Şi fructele sunt alimente recomandate in aceste perioade.
• Renunţăm la fumat (cel puţin în condiţii de expunere la un astfel de mediu), evităm băuturile excitante ale sistemului nervos.
• Chiar dacă nu suntem foarte fericiţi la 26 – 27 de grade, o trecere de la 22 la 42 de grade, de exemplu, este de evitat, prin urmare nu suprasolicităm sistemul de ventilaţie şi nici mecanismele proprii de adaptare.
• Încercăm să folosim o zonă de tampon sau de acomodare, cu temperaturi intermediare, pentru câteva minute, evitând astfel trecerile bruşte de la rece la cald sau invers.