Sindromul tunelului carpian – boala folosirii mouse-ului la birou. Cum apare şi cum o evităm

Ai grijă să clipeşti des, atunci când eşti la calculator, să ai o poziţie corectă pe scaun sau să te ridici din când în când ca să îţi îndrepţi spatele. Dar te-ai gândit vreodată cum ţii mâna pe mouse? De obicei, oamenii se gândesc la asta abia atunci când încep să apară dureri ale încheieturii mâinii.

Tunelul carpian este un canal strâmt, care se găseşte în centrul încheieturii. De-a lungul acestui canal trece nervul median, unul dintre responsabilii inervării unei părţi a mâinii. Sub acţiunea unor factori diverşi, diametrul canalului se strâmtează şi comprimă nervul, împiedicându-l să funcţioneze corect.

„Simptomele includ parestezii şi furnicături la nivelul degetelor, durere la nivelul mâinii, care poate iradia până la cot sau umăr, scăderea forţei musculare la nivelul mâinii, limitarea mişcării mâinii sau a degetelor, mai accentuat după trezire”, a explicat pentru Revista Cariere neurologul Dan Mitrea, de la clinica Intermedicas. Uneori, apar şi dureri nocturne ale acestei zone. Într-un stadiu avansat, mâna îşi pierde subit forţa şi pot apărea cazuri când sunt scăpate pe jos obiecte sau se poate ajunge chiar şi la paralizia mâinii.

„Cauzele apariţiei acestei afecţiuni sunt în general necunoscute, dar există o serie de factori sau circumstanţe care pot favoriza apariţia acestui sindrom: diabetul zaharat, hipotiroidismul, amiloidoza, boala renala, poliartrita reumatoidă, alcoolismul, natura profesiei, obezitatea, şi sarcina”, a mai spus medicul.

Aşa cum îţi spuneam, sunt raportate din ce în ce mai multe cazuri la persoanele care lucrează la computer. Mai sunt însă şi alte meserii cu risc crescut pentru sindromul de tunel carpian, care folosesc mult închietura mâinii sau fac mişcări prelungite şi repetate ori care cer multă forţă. Printre acestea, menajere, lucrători la benzile de fabricaţie, şoferi, casieri, frizeri, brutari sau lucrători în construcţii.

„Sindromul de tunel carpian este diagnosticat de către specialist, în urma unor investigaţii ce pot presupune: efecutarea unei radiografii, electromiografia cu viteze de conducere motorie şi sensitive (testarea electrică a funcţiei nervului median) sau testele Durkan, Phalen, Tinnel. Pentru corelarea simptomelor, a investigaţiilor de specialitate şi un diagnostic de certitudine, pacientul se poate adresa unui medic din urmatoarele specialităţi: neurologie, reumatologie, ortopedie”, a adăugat neurologul.

Tratamentul se face în funcţie de gravitatea bolii. Pentru simptome uşoare, de cele mai multe ori este suficientă protejarea închieturii, eventual cu o orteză şi administrarea de medicamente antiinflamatoare. Se pot face şi infiltraţii locale cu steroizi, iar uneori este necesară încetarea activitaţii care a dus la apariţia bolii. În cele mai grave cazuri, când degetele amorţesc constant şi scade forţa musculară la nivelul degetelor se poate ajunge la operaţie. Un alt tratament care duce la reducerea simptomelor este acupunctura.

Dar hai să vedem cum ar trebui să ţii mâna pe birou, astfel încât să nu ai probleme.

• Partea superioară a ecranului calculatorului trebuie să fie la înălţimea ochilor. Ideal ar fi ca ecranul calculatorului şi tastatura să fie separate, pentru a putea fi regalte astfel încât să obţii cea mai confortabilă poziţie. De aceea, pentru lucrul prelungit este recomandat să foloseşti un desktop, nu un laptop.
• Braţul şi antebraţul trebuie să fie în unghi drept, raportate la tastatură.
• Nu sprijini încheietura pe marginea biroului. Nivelul incheieturii trebuie să fie mai sus decât cel al vârfurilor degetelor.Nu ar trebui să fii nevoit să ţii mâinile întinse în sus atunci când scrii, ci tastatura ar trebui să fie mai jos. De altfel, la asta foloseşte compartimentul retractabil de sub biroul tău, pe care ţii orice altceva în afară de tastatură.
• Mouse-ul ar trebui să fie plasat în prelungirea umărului, permiţând antebraţului să se sprijine pe masă. Evită să ai mouse-ul prea departe de tastatură, pentru că ar trebui să îl foloseşti întinzând cotul, cu braţul încordat, ceea ce ţi-ar putea provoca dureri din ceafă până la degete.
• Scaunul trebuie să aibă spătar înclinabil, iar şezutul să îmbrace zonele lombară şi dorsală. De asemenea, scaunul trebuie să poată fi reglat în înălţime şi să aibă roţi, ca să asigure o mobilitate bună.
• De asemenea, este important să faci pauze regulate, atât pentru a elibera de presiune şi efort zonele palmelor şi ale încheieturilor, dar şi pentru a-ţi regenera creierul.
• Şi, din când în când, poţi face câteva exerciţii pentru a elibera tensiunea acumulată în încheietură.
• Roteşte încheieturile, cu palmele îndreptate în jos, de cinci ori spre stânga şi apoi de cinci ori spre dreapta.
• Prinde cu mâna dreaptă degetul mare al mâinii stângi şi trage-l în spate, până când simţi o uşoară tensiune. Menţine poziţia cât numeri până la zece. Repetă exerciţiul de cinci ori şi fă-l şi pentru degetul mâinii drepte.
• Strânge în mână o mică minge din cauciuc timp de zece secunde, de cinci ori şi apoi întinde degetele răsfirate, cât de mult poţi, timp de zece secunde, tot de cinci ori.