Specialiștii de la Harvard au descoperit secretul vieții fericite
“Ce învăţături reies din zecile de mii de pagini de informaţii pe care le-am cules despre aceste vieţi? Învăţămintele nu-s despre bogăţie, faimă sau muncă din greu. Cel mai clar mesaj al acestui studiu, lung de 75 de ani, este acela că relaţiile bune ne menţin mai fericiţi şi mai sănătoşi.”
Legăturile sociale ne fac bine, iar singurătatea ucide
„Se pare că oamenii care au legături sociale mai bune cu familia, prietenii, comunitatea, colegii sunt mai fericiţi, mai sănătoşi şi trăiesc mai mult decât cei cu legături mai slabe", subliniază Waldinger.
Studiul a fost lansat mai întâi în Boston în 1930 cu două grupuri diferite de tineri. Au fost selectați 268 studenti în anul doi (sophomores Harvard) a căror evoluție a fost urmărită îndeaproape, cu interviuri frecvente și examene de sănătate. În ultimii ani, studiul a inclus și scanarea creierului, analize de sânge și interviuri cu soțiile și copii subiecților. Concomitent cu lansarea de la Boston, un alt profesor de la Harvard Law School (Sheldon Glueck) a început să studieze aproximativ 456 de tineri proveniți din cele mai sărace cartiere din Boston, care au reușit să evite delincvența, în ciuda faptului că proveneau din familii cu probleme. În cele din urmă, cele două grupuri au fost unite într – unul singur care a fost urmărit timp de 75 de ani.
De-a lungul deceniilor, fiecare dintre tineri a îmbrățisat o carieră diferită. Au devenit avocați, medici, oameni de afaceri și – în cazul unui student la Harvard pe nume John F. Kennedy – președinte al Statelor Unite. Alții au luat-o pe căi greșite. Unii au devenit alcoolici, au avut cariere dezamăgitoare sau au degenerat în diferite boli mintale. Cei care încă sunt în viață azi, se apropie de 90 de ani.
Studiul a produs multe rezultate notabile. Acesta a arătat, de exemplu, că la vârsta la care erau bine din punct de vedere fizic, singurul lucru important pe care-l puteau face era să evite fumatul. O altă concluzie a studiului a fost că alcoolul era principala cauză a divorțurilor. Și tot consumul de alcool era cauza căderii în depresie și nu invers, cum s-ar putea crede. Studiul a trecut prin mâinile mai multor directori iar Dr. Waldinger, care a preluat studiul în 2003, este cel de-al patrulea. El a extins studiul așa că nu s-a concentrat doar pe analiza bărbaților, ci și pe soțiile și copiii lor. Cercetătorii vremurilor noastre s-au folosit de noile tehnologii și au început să filmeze cuplurile în casele lor, studiind interacțiunile lor, i-au intervievat separat cu privire la aproape fiecare aspect al vieții lor, chiar de zi cu zi.
Pe măsură ce au analizat factorii care au influențat puternic de-a lungul anilor sănătatea și bunăstarea subiecților, cercetătorii au descoperit că relațiile cu prietenii, și mai ales între soți, au avut o influență majoră. Concluzia studiului a fost că persoanele care au avut cele mai puternice relații au fost protejate împotriva bolilor cronice, bolilor mintale și declinului memoriei, chiar dacă aceste relații au avut multe suișuri și coborâșuri de-a lungul timpului.
Dr. Waldinger a găsit un model similar și în ce privește relațiile de prietenie cu cei din jur. Oamenii care au căutat să înlocuiască colegii vechi cu noi prieteni dupa ce au ieșit la pensie, au fost mai fericiți și mai sănătoși decât cei care au părăsit locul de muncă și au pus mai puțin accent pe menținerea relațiilor sociale puternice. Profesorul de la Harvard recunoaște că cercetarea arată o corelație între procese și nu neapărat o legătură de cauzalitate. O altă posibilitate este că oamenilor care sunt mai sănătoși și mai fericiți, le este mai ușor să își facă noi relații și să le mențină pe cele vechi, în vreme ce aceia care au probleme de sănătate devin izolați social sau sfârșesc în relații proaste.
În concluzie ce am putea face în mod concret?