TO DO list. Nu, nu e de modă veche

"Mulţi oameni, poate cei mai mulţi, poartă peste tot cu ei multe lucruri pe care le au în cap şi de care trebuie să îşi amintească tot timpul: programări, întâlniri, dead-line-uri, lucruri pe care le au de făcut", spune Scott Shafer, profesor de management de la Wake Forest University School of Business, citat de Fast Company. Listele mentale te distrag de la lucruri productive sau creative pe care creierul tău le are de făcut. Şi de obicei le simţi mai complexe şi mai apăsătoare decât sunt în realitate. În plus, este aproape imposibil să prioritizezi şi să estimezi. Aşa că, profesorul îţi recomandă să transpui toată organizarea ta mentală pe suport material.

Ce probleme apar când ai prea multe pe cap? Sau chiar prea multe în cap? Eşti obosit, încordat, dormi prost, te dor capul sau/şi stomacul, nu te poţi concentra, eşti nervos, neliniştit, nu eşti mulţumit de sine, nu mai ai chef să socializezi, te organizezi cu greu… şi lista poate continua. O listă sau mai multe liste te pot degreva de multe informaţii. Poţi face liste de cumpărături, de oameni pe care trebuie să îi suni, de cărţi pe care vrei să le citeşti sau de lucruri pe care trebuie să le faci. Îţi poţi fixa şi obiective.

Cei care au obiceiul de a face liste, au făcut şi o listă a avantajelor acestui lucru:

• – îţi descarci creierul
• – te simţi mai uşor
• – îţi pui ordine în gânduri şi în viaţa de zi cu zi
• – nu mai ai impresia că te îvârţi în jurul cozii
• – ai impresia că eşti stăpân pe situaţie
• – umpli golurile de memorie
• – nu mai stai cu gândul la ce trebuie să faci, ai listă
• – câştigi timp, pentru că ştii ce ai de făcut
• – ai satisfacţia să tai de pe listă lucurile făcute.

Cum faci TO DO list

O listă nu faci oricum aşa, pe fugă, pe genunchi. Fă-ţi lista când eşti într-un moment relaxat, ca să reflectezi în linişte. Dacă îţi vine o idee pe moment notează pe o bucăţică de hârtie sau pe telefon, dar apoi centralizează listele mici. Ideal ar fi să nu îţi faci lista pe telefon sau pe calculator. Deja petreci destul de mult timp ocupându-te de ele. În plus, ştii că din momentul în care vei intra pe calculator sau pe telefon o să mai stai puţin pe Facebook sau o să-ţi citeşti mail-ul, aşa că o să mai pierzi nişte timp.

Cum treci lucrurile pe listă? În ordinea priorităţilor. Pentru că ştii că unele lucruri sunt mai importante decât altele şi pentru că vei fi tentat să treci mai multe lucruri decât poţi duce. Sau poţi faci mai multe liste. De exemplu, cu lucruri imperative, lucruri pe care le faci dacă ai timp şi lucruri pe care le faci dacă se iveşte ocazia potrivită.

Poate fi util şi să îţi pui dead-line-uri la lucrurile pe care le treci pe listă. Nu de alta, dar degeaba le pui pe listă dacă le tot amâni, te vei simţi vinovat şi vei fi şi mai stresat. Un obiectiv clar îţi permite să te organizezi mai bine şi să eviţi procrastinarea. La fel de important este şi să fii realist atunci când pui un dead-line, mai ales pentru lucrurile complexe.

Cu toate astea, adesea nu ne putem respecta listele pentru că avem un program prea vag sau prea ambiţios. Decât să scrii pe listă fac curăţenie în casă, deşi ştii că nu ai timp, mai bine scrii dau cu aspiratorul. Sau, decât să scrii întâlniri cu frnizorii, mai bine nominalizezi una sau două persoane.

Şi îţi mai spunem noi un alt avantaj al listelor. Pe liste, ideile se maturează. În timp, ceea ce scrii poate deveni o excelentă idee, oportunitate. Dacă îţi păstrezi ideile în cap, vor fi rapid înlocuite cu altele. Desigur, geniale, dar ÎN ACEL MOMENT.

Hai să abordăm şi un subiect mai delicat. Teama de liste. Aceasta apare, în general, în urma unui eşec. Îţi faci liste, nu reuşeşti să le respecţi şi renunţi. De aceea îţi vorbeam mai sus despre a fi realist.
Psihoterapeutul Bruno Koeltz a explicat pentru Psychologies de ce pentru unii oameni nu funcţionează listele. Apare o intoleranţă la frustrare: sunt sarcini importante, dar mai puţin plăcute, pe care nu ai chef să le faci şi mai apar şi lucruri pe care îţi place să le faci şi trebuie să te abţii. Sau poate fi cazul despre anxietatea performanţei: eşti capabil să faci ceea ce ai de făcut, bine? Acesta este un exerciţiu de perfecţionism amestecat cu dorinţa de a proteja imaginea de sine. Dacă nu îţi propui să faci ceva, nici nu vei fi confruntat cu posibilitatea de a nu fi la înălţime. În fine, psihologul vorbeşte despre mecanismul de reacţie pasiv agresivă, care apare atunci când ne simţim constrânşi şi frânăm cu toate cele patru roţi, pentru că, în străfundurile noastre, nu avem deloc chef să răspundem unei injuncţiuni exterioare, fie că este vorba şi de o listă.

O listă nu trebuie să conţină doar lucruri care te apasă, greu de făcut. Poţi face, ca să te simţi mai bine şi o listă a celor mai mari dorinţe ale tale, pe care vrei să le transformi în realitate.

Ca să simţi cât de utilă este lista, citeşte-o în fiecare zi şi bucură-te de lucrurile pe care le-ai realizat. Şi nu te speria pentru că, pe măsură ce bifezi lucruri, apar altele de făcut. La urma urmei şi listele sunt supuse principiului infintului. Şi ce s-ar întâmpla dacă nu ai mai avea nimci de făcut?