Agora social media. Fobie sau folíe?
Există viață în afara social media? Răspunsul diferă, cu siguranță, în funcție de perioada în care ai trăit în afara acestei dimensiuni. Iar diferența între ceea ce vor răspunde un baby boomer și un reprezentant al Generației Z va da probabil imaginea a ceea ce înseamnă diferența dintre generații.
Un om care s-a născut cu tableta în mână și unul care și-a petrecut mai bine de jumătate din viață „în stil analog” au emoții, dorințe și nevoi asemănătoare, că doar sunt oameni, numai că perspectivele sunt diferite. Caleidoscopul unui „digitalizat” din fragedă pruncie arată altfel decât al unui „X” care și-a format rețelele neuronale în Galaxiile Gutenberg și Marconi, dar performează profesional în era IoT. Fără ca asta să însemne mai bine sau mai puțin bine. Ci doar ALTFEL. Ceea ce ne unește este aceeași ancestrală dorință de a ne emoționa, de a ne înduioșa, de a ni se spune povești – bune, credibile – și de a ne aduna în comunități cu preferințe comune în care să fim acceptați și înțeleși. Sunt „butoanele” pe care le accesează social media, doar că factorii declanșatori au intensități și răspunsuri diferite.
Ce ne unește, ce ne mișcă, ce ne entuziasmează, ce ne face plăcere, ne stimulează, ne flatează, dar și ce ne displace, ne revoltă, ne instigă, ne sperie, ne întristează. Facebook se bazează pe una dintre cele mai puternice slăbiciuni umane – narcisismul, cu derivatul său mai elegant tradus prin nevoia de recunoaștere. Social media, în general, este un uriaș generator și agregator de emoție, de aici și potențialul său de manipulare. De aici și dilema: „Este social media un atentat la securitate sau un aliat al democrației?”
De aceea, am dorit să aflăm de la specialiști în marketing și comunicare care sunt tendințele în materie de social media – cum am ajuns de la mijloace de comunicare în masă la mijloace de comunicare ale maselor – și în ce fel ne influențează această schimbare de polaritate?
Citește și: Povestea în era digitală
La nivelul rețelelor sociale, conduc detașat în preferințe Facebook și YouTube. (92% din populația urbană declară că utilizează Facebook și 78% – YouTube). Potrivit aceluiași studiu, pentru a atrage atenția românilor, mesajele trebuie să fie în primul rând utile/practice (69%), informative (56%) sau amuzante/distractive (35%).
Așa că într-o piață în care există simultan patru generații active de consumatori (Gen Z: 18-23 ani; Millennials: 24-38 ani; Gen X: 39-54; Baby Boomers: 55-65 ani), este necesar să înțelegem ce îi apropie și ce-i diferențiază, cum și de unde se informează și cumpără, în ce mod se raportează și cum utilizează social media, ce cheltuieli sunt importante pentru ei și unde își cheltuiesc bugetele. Studiul realizat de Golin și iSense Solutions în primăvara acestui an – „Share of Wallet – Cum arată portofelul și lista de cumpărături a generațiilor Baby Boomers, X, Y, Z” – relevă faptul că Millennials preferă să se informeze și să achiziționeze online, pe când Z preferă să achiziționeze din magazine fizice, că 48% dintre Millennials și 52% dintre reprezentanții Generației Z preferă să interacționeze online cu o marcă (să afle informații despre marcă, să o poată cumpăra, să afle părerile altor consumatori, să facă plata online).
Același studiu ne-a arătat că Generația Z consideră că influențează mai mult pe rețele sociale decât celelalte generații, în timp ce Millennials, mai mult decât celelalte generații, sunt receptivi la influența pe care o au alte persoane asupra lor. Cei mai influențați de prietenii de pe rețelele sociale sunt cei din Generația Z (43%), în timp ce pentru restul generațiilor acest lucru are un impact mai mic (Millennials – 18%, Gen X – 25%, BabyBoomers – 28%). De asemenea, Millennials sunt cel mai mult influențați de vedete/celebrități, iar Generația X este cel mai puțin influențată de aceștia, în timp ce Generația Z este influențată cel mai mult de bloggeri și vloggeri.
Citește și: Ce m-au învățat doi călugări despre parenting, social media și productivitate
Social media este deja parte din mixul standard de marketing. Dacă în urmă cu patru ani, 22% dintre companii își puneau întrebarea dacă să includă social media în planul lor de marketing, acum doar 5% au în continuare un anumit tip de rezistență la această abordare. Mai exact, conform studiului Valoria Like & Share, 87% dintre companiile din România spun că utilizează rețelele sociale în marketing, iar 8% spun că vor începe să le utilizeze în perioada următoare.
Conform studiului Valoria despre social media marketing în companiile din România, cele mai folosite platforme pentru social media marketing sunt următoarele: Facebook – 96%, LinkedIn – 70%, YouTube – 44%. Pe primele trei locuri la nivel global se află: Facebook – 93%, Twitter – 76% și LinkedIn – 67%. Este de remarcat faptul că atât Facebook, cât și LinkedIn au procente mai mari de utilizare în companiile din România decât la nivel global.
Eficiența marketingului în cadrul rețelelor de socializare este recunoscută de 80% dintre companii. De asemenea, 63% dintre acestea spun că social media reprezintă un canal eficient de creare a oportunităților de vânzare. Având în vedere transformările pe care le face Facebook pentru a susține mai bine partea de social-commerce, este de așteptat ca procentul de 63% să crească semnificativ în următorii ani.
Citește și: Oameni și organizații în Epoca Social Media
În studiul Valoria, Like & Share, 50% dintre companiile respondente spun că folosesc rețelele de socializare ca parte a strategiei de comunicare internă. Într-un studiu de acum 2 ani realizat de o companie globală prezentă în România, 86% dintre manageri afirmau că utilizarea rețelelor de social media de către directorii executivi are un impact pozitiv asupra reputației și credibilității companiei pe piață. Comentariile directorilor generali citate de mass-media erau cele mai credibile pentru 38% dintre respondenți, urmate de articolele acestora de pe site-ul companiei (35% dintre respondenți). Doar 14% dintre respondenți indicau postările/comentariile atribuite directorilor generali de pe rețelele de social media ca fiind cele credibile.
În același studiu, 53% dintre respondenți declarau că directorul general al companiei lor era prezent în rețelele de social media. La evaluarea impactului prezenței directorului general pe rețelele de social media, respondenții puneau următoarele afirmații pe primele trei locuri: „directorii generali care nu se implică pentru a fi prezenți în social media vor fi mai puțin relevanți în era digitală” (1), „prezența directorului general în social media îmbunătățește capacitatea companiei de a gestiona eventualele situații de criză” (2), „prezența în social media este o utilizare bună a timpului directorilor”(3).
În primul trimestru din 2018, tehnologiile Kaspersky Lab anti-phishing au împiedicat peste 3,7 milioane de tentative de a vizita pagini frauduloase ale rețelelor de socializare, dintre care 60% au fost pagini de Facebook false. Aceste rezultate, care fac parte din raportul Kaspersky Lab „Activitățile de spam și phishing în T1 2018”, demonstrează faptul că infractorii cibernetici continuă să facă eforturi pentru a obține date personale. Phishingul de social media este o formă de infracționalitate cibernetică ce implică furtul datelor personale din contul victimei de pe o rețea de socializare.
Infractorii creează o copie a unui site de socializare (de exemplu, o pagină de Facebook falsă) și încearcă să păcălească victimele să-și dezvăluie datele personale – cum ar fi numele, parola, numărul de card sau codul PIN. La începutul anului, Facebook era cea mai populară rețea de socializare pentru infractori, paginile sale fiind frecvent falsificate, în încercarea de a fură date personale prin intermediul atacurilor de phishing. Motivul este foarte posibil să aibă legătură cu cele 2,13 miliarde de utilizatori activi lunar pe Facebook, printre care și aceia care se loghează din aplicații necunoscute cu datele lor, implicit dându-le acces la acestea.
Acest material a fost preluat din numărul 249 al Revistei CARIERE,
ediția din iulie-august 2018.
Pentru mai multe detalii legate de punctele de difuzare,
dar şi de abonare, click AICI.