Apetitul pentru consum- justificat sau nu?
„Asta pentru că, după cum arată studiile INS, cheltuielile gospodăriei tipice din România se îndreaptă în special spre hrană, plata impozitelor și a facturilor la utilități. În cazul marii majorități a românilor, sumele de bani sunt cheltuite pe elemente de subzistență și într-o măsură extrem de mică spre cultură, sănătate sau vestimentație. În cazul acestora structura consumului e axată, deci, spre necesități.
Numărul angajaților care au venituri mai mari de 5000 lei net este de câteva zeci de mii, aceștia reprezentând 1% din totalul angajaților din România. La acest număr se pot adăuga patronii de firme de mare succes. Nu există însă studii detaliate privind modul în care-și consumă banii cei mai bogați dintre români. O vizită în orice mall din orașele mari – București și Cluj – arată că în România capitalul disponibil pentru consum e concentrat geografic și numeric într-o măsură semnificativă.
Moderație
Numărul angajaților cu venituri peste 5000 lei brut a scăzut conform INS cu 25% în anii crizei. Luând în calcul și creșterea TVA și cu alte măsuri de austeritate, consumul s-a adaptat la noile condiții. Criza s-a resimțit însă în special în dispariția creditelor, finanțărilor externe și mijloacelor de extindere a afacerilor; în alte cuvinte criza a avut efectul de a reduce consumerismul în moduri mai subtile și pe
Este nevoie ca o societate sau un individ să trăiască un apogeu al consumerismului pentru a resimți nevoia unei simplități voluntare și a o pune în practică? Cu siguranță! Orice curent social creează contrareacții și modalități culturale alternative.
Un downshifter prioritizează invers proporțional: a) dorința de a obține mai mulți bani; b) resursele alocate muncii (în special timp); c) posesiunile materiale.
În opinia sa, în România opțiunea e culturală sau filozofică, mai degrabă decât economică. Tudor Arghezi a petrecut mai mulți ani într-o mânăstire de exemplu; Noica se izolase practic de societate la Păltiniș. Odată ce se vor realiza acumulările necesare pentru ca spectrul sărăciei să dispară, aceste lucruri se vor răspândi natural. Acumulările de capital abia se realizează la nivelul unei părți semnificative a populației; clasa de mijloc din România este încă timidă în plan economic, emotivă, fragilă și deci nu foarte capabilă să privească spre viitor.
Consumatori prudenți
La nivel global, mai mult de jumătate dintre respondenții la studiul Nielsen „Consumer Confidence” au considerat că țara lor s-a aflat în recesiune în cel de-al treilea trimestru al lui 2014, deci mulți își mențin încă o mentalitate prudentă cu privire la cheltuieli. La nivel european, percepțiiile asupra finanțelor personale și asupra oportunităților de angajare s-au îmbunătățit din 2009 până în 2014. Cu 48% dintre respondenți care declarau că așteptările lor cu privire la securitatea sau oportunitățile cu privire la locul de muncă nu sunt foarte bune, România se plasează în a doua jumătate a ierarhiei europene. În schimb, așteptările românilor referitoare la finanțele personale în următoarele 12 luni sunt ridicate, aproape jumătate din respondenți declarând că se așteaptă la o situație financiară bună sau excelentă, cu îmbunătățiri considerabile față de perioada similară din 2013 sau chiar Q1 2014.
Conform studiului Shopper Trends, în 2013, deși percepția asupra creșterii prețurilor a rămas constantă față de anii anteriori, comportamentul cumpărătorului pare să se fi schimbat în unele aspecte. În acest sens, mai puțin cu 6% dintre respondenți declară că au cumpărat doar lucruri de strictă necesitate în 2013. „Poate fi un semn al obișnuinței consumatorului cu prețurile în creștere continuă, mai ales că, față de anul precedent, a crescut cu 3% numărul celor care declară că nu sunt afectați de creșterea prețurilor la alimente, în același timp cu scăderea semnificativă, cu 6%, a celor care s-au orientat spre mărci mai ieftine, precum și cu 2% a celor care cumpără în cantități mai mici”, comentează Ana-Maria Maier, Consumer Insights Leader Nielsen România, Bulgaria & Adriatics.