Cum se poziționează liderii în era social media

„Prin mesaj clar, unitar, coerent și constant”, rezumă Dragoș Stanca. „Prin comunicare vie și pe cât posibil, zilnică. O prezență și o strategie de comunicare eficientă în social media constituie un full time job. În opinia mea, orice lider care dorește să folosească acest ecosistem eficient trebuie să aibă o strategie clară și, eventual, să apeleze la specialiști”.

„În ceea ce privește liderii de business, social media a devenit un instrument esențial de personal branding, precum și de construcție a brandului de angajator”, afirmă Elena Badea. Chiar dacă numai 32% dintre oamenii de afaceri din România spun că au un demers consecvent și proactiv de construire a brandului personal, studiul Valoria despre puterea brandului personal (vezi informația din casetă) arată că LinkedIn (59%) și Facebook (53%) sunt principalele canale folosite de aceștia pentru comunicarea brandului personal. Pe locul trei sunt evenimentele care dau ocazia de a vorbi în public (38%). Blogul personal apare pe ultimul loc, cu numai 12%.

Citește și: Oameni și organizații în Epoca Social Media

„Cronologic vorbind, în urmă cu 40-50 de ani, angajații nu știau mai nimic despre managerii și executivii lor dincolo de sarcinile trasate la serviciu”, susține Irina Roncea. „Prin anii `90–2000, executivii au început să-și dezvăluie în interviuri și materiale de presă ușor-ușor amănunte din viața personală, devenind mai «umani». A venit apoi moda blogurilor semnate de CEOs, în care conținutul editorial trecea din zona de business către mentorship, conținut motivațional și inspirațional, presărat cu povești din viața reală a liderilor respectivi. Azi, fiecare dintre noi este la un «Add» distanță de CEO pe Facebook, LinkedIn sau alte rețele. Trecerea la un stil de leadership activ în social media e azi «business as usual», un stil creat și promovat de oameni de afaceri ca Richard Branson sau Bill Gates, care adună ușor zeci de mii de like-uri prin postările lor. Azi, strategiile de comunicare includ, la nivel de executive profiling, nu doar tradiționalele relații cu presa sau campanii de comunicare internă, ci și social media. Validarea și menținerea în atenția comunităților din social media sunt însă un efort constant pentru un lider, efort care trebuie alimentat cu încredere, charismă, autenticitate, responsabilitate, conținut de calitate și relevant”, subliniază Irina Roncea.

„Mulți profesioniști sunt neglijenți cu brandul personal online.”

(Victor Kapra)

Iuliana Alexa face o diferențiere esențială în acest domeniu – sunt și lideri excepționali, dar introvertiți, care nu vor să aibă cont de Facebook, și oameni guralivi, pentru care comunicarea frecventă e ca aerul, o nevoie. „Eu nu cred că succesul e dat de prezența în social media. Să nu uităm că viața e și în altă parte: în bucătăria unui restaurant, la facultate, în laboratorul de cercetare, în campus, la cules etc. Dar, da, succesul poate fi rapid augmentat de prezența online, iar celebritatea e un accelerator de succes. Însă nu aș spune că orice industrie, și orice om, dacă e prezent online, ajunge departe. Un cercetător în texte slavone sau biologia muștei de oțet nu cred că va avea cine știe ce… tracțiune în social media. Woody Allen spunea că «90% din succes e să apari», dar el lucra la Hollywood”, concluzionează Iuliana Alexa.

Ca istoric, Dumitru Lăcătușu apreciază că social media permite transmiterea cu ușurință a mesajelor unui lider, dar în același timp poate reprezenta un risc. „Comunitățile care se ridică în jurul lor au câteodată aspectul unor realități construite în care există cei buni, adică susținătorii și simpatizanții lor, și cei răi, adică cei care se află în tabăra adversă. Din punctul meu de vedere, liderii ar trebui să renunțe la răspândirea acelorași mesaje printre susținători și să interacționeze cu scepticii și mai ales cu cei care-i contestă”, recomandă istoricul.

Adaptarea brandurilor la noua realitate a cerințelor de conținut din social media. Social media în era inteligenței artificiale

În România, puține branduri integrează coerent social media în planul de marketing. Deși e un domeniu cu un potențial uriaș de comunicare, abia suntem la început. Elena Badea crede că brandurile au o mare dificultate în a produce cantitatea și calitatea de conținut necesare pentru a face diferența și pentru a avea impact în social media. „Tendințele din ultimii ani care au condus la apariția unor platforme cu conținut temporar (de exemplu, snap chat) nu au făcut decât să intensifice nevoia de conținut original, de calitate, consultativ și non-selling, oferit în formate atrăgătoare clienților actuali și potențiali. De ce această atenție crescută pentru content marketing? Fiindcă metodele tradiționale de a genera diferențiere și notorietate nu mai funcționează la fel de eficient ca altădată și/sau necesită bugete mari. Conform unui studiu realizat de DemandMetric, prin comparație cu marketingul tradițional, content marketingul costă cu 62% mai puțin și poate genera de trei ori mai multe leaduri. Modul în care reacționează brandurile în noua ecuație a comunicării în social media poate da imaginea felului în care ar putea arăta marketingul în viitor. Marketingul a intrat într-o perioadă de evoluție rapidă și de transformare continuă.

Citește și: Agora social media. Fobie sau folíe?

Posibilitatea de a analiza volume uriașe de date în timp real și de a ajusta campaniile în mod personalizat pe segmente din ce în ce mai discrete de publicuri țintă se va face cu ajutorul algoritmilor de machine learning și de inteligență artificială. Aceste tehnologii vor face ca operația de căutare să fie extrem de eficientă, interacțiunea de client service să fie susținută de boți, iar personalizarea să atingă cote necunoscute în ziua de azi. Toate aceste tendințe vor fi prezente și la nivelul platformelor de social media. Multe dintre cele existente acum vor dispărea. Altele noi vor fi create. Important este ca toate aceste tehnologii să fie expresia unor branduri care pun pe primul plan sustenabilitatea, autenticitatea, integritatea, incluziunea, umanitatea. Elementul care va face diferența de acum înainte va fi folosirea instrumentelor bazate pe inteligența artificială în comunicarea pe platformele de social media. Primul pas a fost făcut de apariția chatbot-urilor, dar dezvoltările ulterioare aduc deja plus-valoare pentru partea de customer care și nu numai”, conchide Elena Badea.

Din perspectiva specialistului în comunicare, Sorin Psatta își amintește că, în România, pe la începutul anilor ‘90, era suficient să aibă produsul (orice produs!) reclamă la televizor și toată lumea stătea la coadă să-l cumpere, în timp ce astăzi, mii de internauți semnează petiții prin care solicită boicotarea mărcilor care își fac reclamă pe anumite televiziuni naționale. „Pe atunci, prezența tv conferea reputație și credibiliza produsele, acum, conform unui studiu recent, 79% dintre consumatori ar fi dispuși să plătească mai mult pentru un produs recomandat în forumurile de discuții online, indiferent dacă acesta este susținut ori nu prin promovare clasică. Prin urmare, conform dictonului «Trebuie să fii acolo unde sunt și consumatorii tăi», tot mai mulți producători sunt prezenți și activi online, încercând să exploateze ocaziile, să influențeze comportamentele de achiziție și consum, să se «împrietenească» cu actualii ori viitorii clienți ori să-și câștige adepți care să recomande produsul lor rudelor, prietenilor ori comunităților sociale, de ani buni se vorbește tot mai intens de inbound marketing (sau, cum zicea Seth Godin, de permission marketing), prin care potențialii consumatori sunt identificați cu precizie (big data joacă un rol esențial aici) și atrași către produs, spre deosebire de clasicul outbound marketing, prin care produsul era «împins» către viitorii consumatori, identificați rudimentar, prin caracteristici îndeosebi demografice”, susține Sorin Psatta.

Acest material a fost preluat din numărul 249 al Revistei CARIERE,

ediția din iulie-august 2018.

Pentru mai multe detalii legate de punctele de difuzare,

dar şi de abonare, click AICI.