Nu există suferințe fizice izolate de reacțiile emoționale – Ioana Mîndruță
Am avut ocazia să întâlnesc în practica mea angajați în top management care suferă de epilepsie, care au probleme de somn și diverse dependențe, mai ales de alcool. Ce pot spune despre ei, însă, este că, în general, au ajuns în poziții de management și au rămas aici datorită unei discipline personale deosebite, fapt care îi ajută enorm în a-și controla și afecțiunile care le-ar putea influența viața profesională. Sigur că aceste poziții au și beneficii financiare importante, astfel încât oferă accesul la servicii medicale de top, accesul la o medicație de calitate sau intervenții terapeutice, la timp.
Ce spun tulburările de somn despre starea de sănătate a unei persoane
Somnul este „cutia neagră” a zilei, este o amprentă unică a stării de sănătate. Un somn odihnitor, cu o structură normală, este cel mai important semn că suntem echilibrați și mulțumiți, că gestionăm eficient stresul, că facem față cu succes obstacolelor. Există tulburări de somn care avertizează cu ani înainte că vom dezvolta o boală gravă (de exemplu, unele boli neurologice degenerative pot fi precedate de tulburări de comportament în somnul REM – rapid eye movement).
Citește și: Locul de muncă este principalul factor declanșator al burnoutului – Ce e de făcut?
Calitatea somnului este un factor care asigură funcționalitatea optimă pe timpul prezenței în mediul profesional, influențând în special memoria de lucru, atenția, interfața socială. Nu e de mirare că insomniile fac de multe ori parte din tabloul unor poziții profesionale cu responsabilități importante.
În ceea ce privește insomniile, sunt două aspecte importante:
1. Insomnia cronică este în general simptomul dominant al unei decompensări de ordin psihologic, în care adesea substratul este o preocupare obsesivă care trebuie adresată și rezolvată, pentru a se reinstala un somn fiziologic odihnitor.
2. Afecțiunile care prin natura lor influențează calitatea somnului; subiectul nu raportează insomnie per se, dar apar consecințe diurne ale oboselii cronice. Aici putem regăsi, de exemplu, apneea de somn, o suferință foarte frecventă.
Din experiența mea, am învățat că nu există suferințe fizice izolate de reacțiile emoționale. Interviul medicului trebuie să surprindă ce este dincolo de suferința fizică, să înțeleagă ce-l motivează pe pacient să abordeze o situație într-un anumit fel, care sunt constrângerile sale. Ca medic, mă confrunt cu multe tabuuri, dar cel mai frecvent este: „Nu voi vorbi deschis despre bolile și suferințele mele, de teama marginalizării, a stigmatizării”.
În ceea ce privește controalele de medicina muncii, majoritatea examinărilor pe bolile neurologice sunt adeseori inadecvate, fiindcă nu recunosc provocările reale ale diverselor patologii în relație cu responsabilitățile și profilul angajaților pe care îi evaluează. Astfel, tind să supraestimeze impactul unor boli precum epilepsia și scleroza multiplă și să subestimeze altele, cum ar fi tulburările de somn.
foto: Ioana Mîndruță, Medic Primar Neurolog, Vicepreședinta Societății Române de Neurofiziologie Clinică Electrodiagnostică (ASNER)
Începând cu această toamnă, Revista CARIERE adaugă la seria evenimentelor sale prima conferință dedicată sănătății angajaților. Vom discuta despre managementul stresului și depresiei din dublă perspectivă: angajat – angajator. Evenimentul va reuni peste 100 de participanți – top și middle manageri, factori de decizie din diverse companii, lideri de opinie, antreprenori, dar și oameni interesați de starea lor de bine și a echipelor în care lucrează.
Pentru detalii și înscriere click aici.
Acest material a fost preluat din numărul 251 al Revistei CARIERE,
ediția din octombrie 2018.
Mai multe detalii despre abonare și punctele de difuzare găsiți aici.