Stresul e o realitate cu multe feţe – nu e întodeauna rău și de evitat

Înainte de a vorbi despre echilibrul emoțional, e nevoie să înțelegem exact ce e cu stresul. Acesta este răspunsul nespecific al organismului la orice cerere de schimbare. Astfel, orice factor intern sau extern, pozitiv sau negativ, care perturbă echilibrul, ar putea fi considerat „stresant”. Deși stresul este inevitabil, nu este în totalitate negativ – are multe fațete și poate duce la rezultate bune sau rele, în funcție de context și de mentalitate. Mitul general e că stresul este negativ și trebuie evitat.

Atunci când facem față stresului, este important să ne amintim că sistemele noastre de a face față stresului biologic nu au ochi sau urechi. Singurul mod în care sistemele noastre de răspuns la stres obțin informații despre lume este prin obiectivul percepției.

Schimbarea lentilei perceptuale poate, prin urmare, produce schimbări reale în reacțiile noastre biologice la stres. Așadar, este posibil să schimbi răspunsurile la stres repede și ușor dacă schimbi perspectiva.

Când ajungi într-o poziție superioară ierarhic, e adevărat că se produc schimbări în caracterul omului, care pot antrena și schimbări în starea de sănătate. În bine sau rău – depinde de nivelul educațional primar al fiecăruia, dar și de nevoia de autocunoaștere, de introspecție, de acceptare a problemelor vechi, de verbalizare a acestora și de căutare de soluții personalizate. Nu clișee sau recomandări de tip tabloid sau coaching comercial.

Se poate vorbi și despre afecțiuni asociate tipologiei de lideri, manageri, antreprenori. Ele sunt generate, de regulă, de probleme emoționale vechi, legate de nerecunoașterea meritelor în prima parte a copilăriei, frustrări emoționale legate de metode tradiționale de educație, pattern-uri familiale disfuncționale. Bărbații sunt mai afectați decât femeile, atunci când există o lipsă de recunoaștere a calităților native de către tată și o lipsă de afecțiune manifestă din partea mamei.

Comunicarea virtuală, atât de iubită azi, e un stresor major pentru cortexul uman

Comunicarea virtuală, atât de iubită azi, e un stresor major pentru cortexul uman. Cortexul reprezintă partea cea mai importantă a eului nostru. El nu a fost creat pentru comunicare virtuală.

Atunci când remarcăm semne și simptome, trebuie să ne gândim, ca medici, că pacientul acela e stresat. Medicul de familie care primește prima dată un om la consultație trebuie să fie pregătit să întrebe ceva despre stresorii cronici pe care îi poate identifica la un pacient.

Întrebările „Sunteți stresat profesional sau acasă? Aveți probleme?” trebuie să figureze în foaia de observație a unui medic de familie.

De la o singură întrebare poți ajunge la cauza unei boli. Dacă oamenii ignoră faptul că trăiesc în stres, invariabil vor ajunge la boală. Aparatul cardio e primul teritoriu unde se manifestă.

Acolo unde există o vulnerabilitate genetică sau din cauza interacțiunii cu mediul, pot apărea reacții ale stresului cronic la nivel de aparat respirator (alergii), pe sistem imunitar sau reproducător. Azi, dinamica sexuală reprezintă o problemă la tineri, femei și bărbați, deopotrivă.

Gândirea abstractă e modificată precoce, tinerii sunt nepregătiți pentru astfel de informații

Creierul emoțional este ignorat, oamenii nu știu ce este iubirea, de fapt, nu mai cunosc acel sentiment, li se pare că iubirea poate fi accesată și cumpărată foarte simplu.

Tinerii intră prematur în aceste experiențe de viață, apoi li se pare că asta e normalitatea – dar, de fapt, sunt alți agresori cu care se obișnuiesc.

Sunt generații precoce, dar nu și prin bagajul cortical emoțional. Acest fenomen e tot o agresiune, un stresor. Axul hipotalamo-hipofizar, care coordonează sănătatea endocrină, este controlat central. În cazul în care cortexul e bombardat de stresori, el încearcă să facă față, dar va afecta și sistemul neuroendocrin. De aceea, există tot mai multe femei tinere care au probleme legate de intrarea timpurie la menopauză. Ginecologii și endocrinologii sunt îngrijorați.

Medicina tradițională nu mai face față acum nevoii de abordare integrată a fenomenului de sănătate, care să includă noii factori de influență, printre care și stresul. Și trăim tot mai mult, dar nu tocmai bine.

Citește și: Exemple de bune practici din afară – sănătatea mintală la job este o prioritate

Istoria ultimilor 50 de ani a înregistrat o creștere a bolilor care afectează populația: afecțiuni cerebro-vasculare, alcoolism, accidente vasculare cerebrale – toate scad șansele de independență la vârste înaintate.

Ca medic, mă confrunt cu numeroase tabuuri sociale: lipsă de comunicare și de încredere între partenerii de viață, lipsă de reflecție și de introspecție, ușurință în a-i acuza pe ceilalți pentru eșecurile personale, lipsa curajului de a întreba, de a nu presupune că știi cum simt, cum gândesc și cum ne apreciază ceilalți. Doar calitatea profesională și umană a medicului din fața lui îl face pe om să își dezvăluie suferințele emoționale, chiar dacă el vine la medic cu probleme fizice. Din păcate, în școala de medicină nu există un curs de comunicare medic-pacient, lucru pe care l-am sesizat de mult și cu care îmi încep întotdeauna cursurile.

E unul dintre motivele pentru care românii sunt mai predispuși la a-și camufla suferințele fizice și emoționale. Există o psihoză care vine din educația tradițională: aceea că a merge la doctor sau la psiholog pentru probleme emoționale înseamnă nebunie, neputință, slăbiciune. Acceptarea eșecului personal emoțional, profesional sau social este asociată cu ratarea.

Începând cu această toamnă, Revista CARIERE adaugă la seria evenimentelor sale prima conferință dedicată sănătății angajaților. Vom discuta despre managementul stresului și depresiei din dublă perspectivă: angajat – angajator. Evenimentul va reuni peste 100 de participanți – top și middle manageri, factori de decizie din diverse companii, lideri de opinie, antreprenori, dar și oameni interesați de starea lor de bine și a echipelor în care lucrează.

Pentru detalii și înscriere click aici.

Acest material a fost preluat din numărul 251 al Revistei CARIERE,

ediția din octombrie 2018.

Mai multe detalii despre abonare și punctele de difuzare găsiți aici.