Studiu Discovery: Curiozitatea ne face viața socială mai bună

Oamenii nu consumă informaţii doar ca să-şi sporească performanţele intelectuale, ci şi ca să-şi îmbunătăţească viaţa socială, arată studiul intitulat "Era Curiozităţii", realizat în rândul telespectatorilor care urmăresc conţinut de non-ficţiune. 83% dintre participanții la studiu declară că sunt încântaţi când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu ştie să răspundă.

Aproape 90% spun, potrivit studiului, că încearcă în mod constant să-şi lărgească orizonturile, efort care are o influenţă pozitivă asupra carierei şi vieţii personale. Din perspectivă profesională, oamenii curioşi pot să repereze şi să beneficieze mai uşor de oportunităţile care apar, având satisfacţii mai mari. Pe de altă parte, din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le chiar în profesii.

Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenţiei şi în vârful carierei, între 46 şi 55 de ani, contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cel mai curioşi în perioada copilăriei.

Studiul mai arată că învăţarea a depăşit dorinţa de autoperfecţionare, devenind un nou tip de hedonism. 89% dintre participanţii la studiu au declarat că se bucură să înveţe ceva nou, iar unii au devenit chiar dependenţi de asta şi vor să afle informaţii noi în fiecare zi.

Oamenii care consideră cunoaşterea drept o sursă de divertisment şi care navighează prin multitudinea de informaţii disponibile pot fi consideraţi "Noii Renascentişti", se mai spune în studiu. Majoritatea "Noilor Renascentişti" se gândesc la cariera lor ca la o aventură, le place să testeze mai multe profesii şi sunt mai deschişi către ideea de schimbare.

Au abilităţi de lideri, sunt admiraţi de colegii lor pentru că sunt oameni citiţi şi informaţi, au spirit antreprenorial şi experienţă acumulată în călătorii. Totodată, mai mult de 80% se simt excelent când acţiunile lor sunt benefice pentru societate, în ansamblu. Aceştia ţin şi la felul în care arată şi au vieţi sociale active, fiindcă înţeleg importanţa statutului social şi a imaginii personale, ca modalitate de a-şi contura personalităţi complexe.

Când sunt curioşi, cei mai mulţi oameni recurg la televiziune- 51%; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conţinut video la cerere şi numai 8% apelează la reţelele de socializare.

Studiul a investigat impactul curiozităţii în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa: Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Turcia. A fost derulat în intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane, cu vârste între 16 – 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urmăresc conţinut de non-ficţiune.

În plus faţă de rezultatele cantitative, studiul reuneşte concluziile a zece jurnale ce le-au permis participanţilor chestionaţi să îşi descrie mai bine emoţiile şi opiniile. Aceste informaţii au fost completate de interviuri în profunzime cu experţi şi autori cunoscuţi.