(A fost o vreme când) Liderii mureau. Despre invazia contra-eroilor moderni cu Lavinia Țânculescu-Popa

Pune în balanță timpul petrecut la muncă și timpul alocat vieții personale!

Crezi că muncești prea mult, nu muncești suficient, sau ai un bun echilibru între serviciu și viața personală?

Dacă nu, ce este de făcut în această situație?

Lavinia Țânculescu-Popa, Lect. Univ. Dr. UHB și SNSPA, Vice-Președinte APIO, a expus în cadrul evenimentului Leadership Reset organizat de Revista CARIERE în colaborare cu MMM Consulting, o analiză obiectivă despre importanța echilibrului și adecvării în aplicarea principiilor organizaționale din partea managerilor.

Se observă, recent, o tendință de scădere a considerației reciproce între angajați și angajatori, reflectată în multiple moduri. Una dintre consecințele notabile este o scădere a productivității, cauzată parțial de așteptările nesustenabile ale angajaților. Aceste așteptări pot fi atribuite înțelegerii precare din partea managerilor și liderilor organizaționali față de resursele, timpul și efortul necesare pentru atingerea acestor așteptări. Se insistă asupra sensibilității excesive, pe care atât angajații cât și managerii acestora o manifestă în ultimii ani, și a ineficienței programelor organizaționale menite să contracareze această sensibilizare excesivă a angajaților confruntați cu dinamica pieței. Cum se vede, de fapt, leadershipul de la baza organizației și cum ne pregătim liderii pentru a se adapta noii schimbări de paradigmă?

Despre amânarea gratificării

 – The Stanford marshmallow experiment (1968-1974) Coordonator: Prof. Walter Mischel –

Obiectiv: Care au fost efectele prezenței capacității de a aștepta și de a-și controla nevoia (și plăcerea) de a avea lucrul dorit ACUM.

Experimentul: Unor copii (4-5 ani) li s-a oferit posibilitatea de a alege între o recompensă mică, dar imediată, sau două recompense mici, dacă așteptau o vreme, până se întorcea cercetătorul (adultul). Copii erau lăsați singuri într-o cameră, timp de 15 minute, cu o bezea în fața lor. Dacă nu mâncau bezeaua până se întorcea cercetătorul, recompensa era fie o altă bezea, fie un covrig, în funcție de preferințele copilului.

10 ani mai târziu, copiii care au așteptat pentru a primi recompensele preferate, acum adolescenți, aveau rezultate mai bune în viață, măsurate prin:

• nivelul de educație – scorurile SAT (Scholastic Assessment Test)

• răspunsuri mai bune în situații de stres

• abilități sociale mai bune- după cum au raportat părinții lor gradul de obezitate- indicele de masă corporală (IMC).

40 de ani mai târziu, fiecare dintre copiii care făcuseră parte din grupul care a așteptat răbdător a doua bezea au avut scoruri ridicate în orice abilitate măsurată în studii ulterioare (perspectiva timpului, întârzierea recompenselor, rezistența în fața tentaților, gestionarea stărilor psihologice dificile). Cu alte cuvinte, abilitatea de a amâna gratificarea a fost esențială pentru succesul în viață.

Starea organizațiilor

În fiecare zi există nemulțumiri la locul de muncă atât de partea managerilor, cât și de partea angajaților.

Liderilor li se reproșează faptul că sunt centrați doar pe răspunsuri ce țin de momentul prezent și implicit că nu mai gândesc pe termen lung, că sunt interesați să răspundă doar unor cerințe punctuale, că nu (mai) sunt capabili să inspire angajații și echipele de lucru sau că nu (mai) sunt conștienți de rolul lor de a se gestiona și a gestiona operațiunile din mediul de afaceri.

Plângerea nr. 1 a managerilor este că membrii echipei lor nu sunt responsabili.

Plângerea nr. 1 a angajaților este că managerii lor evită să ia măsuri, refuză să fie responsabili pentru greșelile lor și își asumă merite pentru lucruri pe care nu le-au făcut! Aceeași problemă: de a nu-și îndeplini rolul în mod responsabil!

Datele prezentate de Lavinia Țînculescu – Popa în timpul evenimentului arată că:

– majoritatea liderilor nu se implică în momentele cruciale (feedback, oferirea de instrucțiuni clare, recunoașterea meritelor etc.) momente care i-ar putea ajuta pe angajați să își considere managerii ca pe niște oameni demni de încredere.

– liderii eficienți țin cont de faptul că o comunicare sănătoasă necesită energie pentru a avea o conexiunii de bună calitate: ce presupune incluziune, recunoaștere, direcții clare, interacțiune semnificativă și feedback.

– o mare parte din succesul unei echipe constă în modelul de interacțiune pe care un lider îl are cu subordonații săi direcți și în modul în care îi împuternicește pe aceștia să extindă acest model la subordonații lor direcți etc.

– într-un mediu de afaceri care duce o lipsă deplorabilă de implicare din partea angajaților, liderii care nu se conectează în mod activ cu oamenii sunt ei înșiși o povară.

Mai multe despre subiect și exemple din viața reală le puteți afla din înregistrarea prezentării accesând acest link.

Pentru a viziona înregistrarea întregului eveniment, accesați pagina oficială.