A plecat să doarmă cu stelele: Momentul de extaz al lui Stephen Hawking e în eternitate

Unul dintre cei mai cunoscuţi fizicieni şi cosmologi contemporani, profesor la Universitatea Cambridge, a decedat la vârsta de 76 de ani. Fizicianul s-a stins din viaţă în linişte la locuinţa sa din Cambridge în cursul dimineţii de miercuri.
"Suntem profund întristaţi de decesul astăzi al iubitului nostru tată", au transmis Lucy, Robert şi Tim, copiii regretatului fizician. "A fost un mare om de ştiinţă şi un om extraordinar a cărui activitate şi moştenire va dăinui timp de mulţi ani", se mai afirmă în comunicatul emis de familia lui Stephen Hawking.
Familia a lăudat "curajul şi persistenţa" fizicianului, adăugând că "inteligenţa şi umorul" acestuia au inspirat oameni din întreaga lume.

Şi-a petrecut copilăria alături de cele două surori mai mici, Philippa şi Mary

Suferind de scleroză laterală amiotrofică (denumită şi boala Lou Gehrig), o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking a fost timp de peste 50 de ani imobilizat într-un scaun cu rotile şi comunica prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal.
Pacienţii diagnosticaţi cu boala de care suferă Stephen Hawking trăiesc, în medie, 3 ani, numai 10% dintre aceştia reuşind să supravieţuiască mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, celebrul fizician a reuşit să depăşească cu mult speranţele medicilor.
Stephen Hawking s-a născut la Oxford, pe 8 ianuarie 1942, ca prim fiu al Dr. Frank Hawking, un reputat biolog englez, şi al Isobelei Hawking.

Şi-a petrecut copilăria alături de cele două surori mai mici, Philippa şi Mary, şi de fratele adoptat, Edward, la Londra. În 1950, părinţii lui Stephen se mută în St. Alban, acolo unde viitorul fizician urmează, pentru trei ani, cursurile şcolii de… fete din localitate. Regulamentul instituţiei respective le permitea băieţilor cu vârsta de până la 10 ani să studieze alături de micuţele domnişoare. Stephen Hawking a învăţat să citească abia la vârsta de 8 ani.

Niciodată nu lua notiţe

"Temele mele erau coşmarul oricărui profesor. Sora mea a învăţat să citească la vârsta de 4 ani, iar asta înseamna că era mult mai inteligentă decat mine", avea să afirme astrofizicianul peste ani. La Şcoala St. Alban, Stephen Hawking se dovedeşte un elev bun, dar nu unul excepţional. Sfătuit de tatăl său, Stephen urmează Colegiului Universitar Oxford, aceeaşi şcoală pe care o urmase şi Frank Hawkins, la specializarea ştiinţe naturale, prilej cu care aprofundează fizica. Viitorul geniu a fost, însă, în colegiu un elev mediocru. La finalul cursurilor a fost nevoie de o reexaminare orală pentru a putea absolvi. Mediocritatea pe care o afişa în faţa profesorilor pornea însă, paradoxal, din suprainteligenţă. "Niciodată nu lua notiţe. Evident, mintea sa era diferită de cea a contemporanilor săi. La examenul oral am înţeles, aături de ceilalţi profesori, ca stăteam de vorbă cu o persoană mult mai inteligentă decât mulţi dintre noi", declara ulterior, pentru The New York Times, profesorul de fizică al lui Stephen, Robert Berman.
Stephen Hawking va povesti şi el mai târziu despre studenţie: "În facultate eram foarte leneş, şi nu sunt mândru de asta. Descriu, însă, starea de spirit a mea şi a colegilor mei: plictiseală şi sentimentul că nimic nu merita efortul de a lupta".

Peste ani, Stephen Hawking avea să devină renumitul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton.
De menţionat că britanicul şi-a obţinut şi doctoratul în cosmologie la Cambridge. Hawking, renumit pe plan mondial pentru contribuţiile sale la domeniul fizicii teoretice, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului", una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică.
În mod ironic, Stephen Hawking se afla pe lista celebrităţilor care ar putea deceda anul acesta, întocmită de site-ul DeathList…

Câteva dintre avertismente

Suprapopularea planetei şi inteligenţa artificială ameninţă specia umană, avertiza în repetate rânduri Hawking. De asemenea, a atras deseori atenţia asupra pericolelor cu care se confruntă omenirea. În noiembrie 2017, avertiza că planeta va deveni ”un glob de foc” în mai puţin de 600 de ani. „Oamenii vor trebui să îndrăznească să păşească acolo unde nimeni nu a ajuns, dacă doresc ca umanitatea să mai supravieţuiască unui alt milioan de ani. Suprapopularea planetei până în 2600 şi creşterea puterii de consum vor transforma Pământul într-o minge de foc”, susţinea acesta.

Totodată, acesta atrăgea atenţia şi asupra pericolului pe care îl reprezintă avansul inteligenţei artificiale. Hawking considera că tehnologia modernă dovedeşte că oamenii sunt capabili să proiecteze roboţi a căror inteligenţă o depăşeşte pe cea a creatorului. ''Mă tem că AI va înlocui oamenii în totalitate. Dacă oamenii pot crea viruşi computerizaţi, la fel cineva ar putea proiecta inteligenţă artificială care să se autoîmbunătăţească şi să se poată reproduce singură. Astfel va fi creată o nouă formă de viaţă care o va surclasa pe a noastră,'' avertiza el.

Noaptea din 1970

"Găurile negre nu sunt la fel de negre precum sunt pictate. Ele nu sunt închisori eterne aşa cum am crezut. Lucrurile pot ieşi dintr-o gaura neagră, atât spre exterior şi, eventual, într-un alt univers. Deci, dacă simţiţi că sunteţi într-o gaură neagră, nu renunţaţi – există o cale de ieşire”, afirma Hawking…Revenim la faptul că, într-o noapte din 1970, Stephen Hawking se pregătea să doarmă. Deodată a avut ideea care i-a oferit, aşa cum a descris mai târziu el însuşi, “un moment de extaz”…
Astrofizicianul s-a gândit că găurile negre, despre care se credea anterior că sunt mai mult sau mai puţin nemuritoare, ar putea să piardă masă încet şi să se evaporeze în cele din urmă, dând naştere unei explozii de raze gamma.

Problema lui Hawking este că nu există un mod de a-şi verifica ideea. Găurile negre trăiesc prea mult pentru a le putea observa moartea în prezent, după cum notează independent.md..
Totuşi, cercetările lui Hawking privind găurile negre sunt în prezent o parte importantă din fizica teoretică, ducând la unificarea teoriei relativităţii cu mecanica cuantică şi la un pas înainte în ceea ce priveşte rezolvarea paradoxului informaţional al găurilor negre. Potrivit analiștilor occidentali, foarte probabil, Stephen Hawking ar fi câştigat un premiu Nobel dacă ar exista o confirmare observaţională a teoriei sale, dar această confirmare nu va veni timp de miliarde de ani, până ce primele găuri negre nu vor începe să explodeze.
Deocamdată atât. Cineva acolo sus îl iubește…