Amy Adams și Richard Madden: Învățăm cel mai mult de la oamenii cu care lucrăm

Să ne lăsăm inspirați de o nouă conversație interesantă, autentică, dinamică și caldă. Stau de vorbă Amy Adams și Richard Madden – doi oameni talentați, inteligenți, curioși, deschiși și generoși.

AMY ADAMS

Întotdeauna încerc să văd imaginea de ansamblu a unui proiect și caut să deservesc povestea, în toată amploarea sa. Rolul de producător mi-a oferit un altă modalitate de a face acest lucru și de a face uz de vocea mea și de experiența mea într-un fel care să îmbunătățească experiența tuturor. Asta mă stimulează și mă emoționează. În plus, pentru a face asta a trebuit să am încredere în mine însămi și în vocea mea.

Imaginea de ansamblu este generatoare de multă informație, cunoaștere și creativitate. Prin detaliile pe care le observi, prin funcționalitatea pe care o descoperi ajungi să ai o mai bună înțelegere a lumii și te dezvolți tu – ca om și ca profesionist. Gândirea ta va fi mai cuprinzătoare, proiectele tale vor câștiga în amploare. Vei deveni un vas suficient de mare pentru ca abundența și calitatea să nu se reverse, ci să-și găsească spațiu deplin de manifestare.

În plus, înțelegând imaginea de ansamblu, înțelegi interdependența dintre oameni și lucruri, care asigură funcționalitatea întregului. Și atunci vei ști cât de important este ca fiecare să contribuie la binele tuturor. Sigur că acest lucru îți va stimula conștiința de sine și încrederea în tine.

Mereu caut să am grijă de oameni – fie din punct de vedere al creativității, fie în sens personal. Chiar și când joc, caut să fiu genul de actor care să-și și susțină partenerul de scenă, nu numai să-și joace propriul rol.

Este vital să fii conștient de cei din jur și să înțelegi ce rol joci tu nu numai în raport cu misiunea ta, ci și în raport cu misiunea sa. Până la urmă, facem cu toții parte din aceeași poveste și e important să fim prezenți, deschiși și disponibili unii pentru ceilalți, pentru a construi binele tuturor.

Îmi place extrem de mult să le ofer oamenilor oportunități, să le dau ocazia să iasă din cadrul trasat de așteptările celorlalți. De exemplu, în acest moment mă bucur mai mult și sunt mai entuziasmată de faptul că îi arăt lumea Elizei Scanlen, pe care am invitat-o să joace în Sharp Objects, decât de oricare dintre proiectele mele. Sunt extrem de bucuroasă de succesul ei, mă face foarte fericită. Îmi place foarte mult ce fac, dar să-i susțin pe alții mă bucură într-un fel care mi-a atras atenția. Așa că, atunci când îmi pun problema ce să fac cu viața mea, cu cariera mea, trebuie să ascult această voce, care îmi vorbește despre ce mă încântă cel mai tare.

În interviurile pe care le realizez, adeseori îi întreb pe oameni dacă sunt persoana de care aveau nevoie când erau tineri. E important să avem ochi pentru cei tineri, care au nevoie de îndrumare, de încredere, de conștiință de sine, care au nevoie să-și înțeleagă talentul și să știe cum să și-l împlinească. Ca oameni, vrem să trăim într-o lume mai bună. Ca profesioniști, vrem performanță și talente. Când e vorba de talente, le căutăm, le recrutăm, le achiziționăm, vrem să le păstrăm. Dar știm și să le vedem, să le creștem, să le formăm? Suntem cu toții formatorii realității în care trăim și împreună construim viitorul. Este o îndatorire socio-economică și o răspundere umană pe care ar trebui să ne-o asumăm conștient și cu bucurie.

Fii atent la ce îți aduce cea mai mare bucurie, pentru că bucuria este busola care funcționează fără greș – îți va arăta calea, menirea, împlinirea.

Sunt mereu curioasă despre ce mai vor oamenii să facă, din punct de vedere artistic – de ce sunt interesați, ce mai vor să facă, ce personaje vor să mai exploreze, ce speranțe au.

Curiozitatea, interesul față de celălalt este un act de iubire, de bunăvoință, de cordialitate – care conduce la bună cunoaștere și la înțelegere între oameni. Oamenii sunt diferiți, iar cunoaștera și înțelegerea acestor diferențe ne deschid inima și mintea și ne îmbogățesc viața, ne fac mai buni și mai inteligenți.

Pe ecran, personajele ajung adeseori în situații de mare intimitate, care sunt vulnerabilizante pentru tine, ca actor. Trebuie să te deschizi și să te expui foarte mult.

Orice proiect ai desfășura – în plan artististic, de afaceri sau personal – vei ajunge în situații de mare autenticitate, care îți vor solicita și vor stimula tot ce este omenesc în tine. Sigur că este o situație vulnerabilizantă, dar vulnerabilitatea este una dintre cele mai importante surse de putere – pentru că generează situații reale, contact profund cu realitatea, conexiune umană reală, claritate de gândire și de simțire. Prin urmare, deschiderea, autenticitatea și vulnerabilitatea sunt o condiție sine qua non a succesului.

Valul nou de filme de televiziune – cred că a început cu The Sopranos, The Wire – m-a făcut să-mi dau seama că trebuie să fiu atentă la ce se petrece. Este aproape ca o Renaștere a televiziunii, e plăcut să fii implicat în asta.

Viitorul a sosit, iar de acum înainte va tot sosi atât de repede, încât va fi mereu prezent. Viitorul este acum. Dacă ai clipit când a venit, viitorul va trece pe lângă tine. Prin urmare, trebuie să fim atenți și este rentabil să fim implicați – atât din punctul de vedere al realizărilor profesionale, cât și din punct de vedere al împlinirii sufletești. După cum spune futurologul Gerd Leonhard, viitorul va veni cu siguranță, dar dacă nu ești atent tu nu vei fi prezent în viitor. Trăim vremuri extrem de interesante și nu ne putem permite să fim plictisiți și adormiți, cinici și ironici, sarcastici și resemnați.

RICHARD MADDEN

E dificilă situația în care vrei să alegi proiecte de calitate și le respingi pe cele care nu te satisfac, deși nu ai alte oferte. A fost o perioadă de 11 luni în care am fost lefter, nu aveam niciun proiect în derulare, refuzam oferte pentru că nu mai voiam să joc teatru, ci voiam să ajung să filmez – voiam să învăț și despre asta, să evoluez în această direcție. La un moment dat și ofertele de la teatru s-au oprit, iar proiectele de filmare încă nu începuseră să vină. Atunci chiar mi-am pus problema că mi-am sabotat singur cariera, fiind excesiv de ambițios. Atunci a venit rolul din Game of Thrones și m-a scos din criză.

GIG Economy ne pune la grele, dar și răsplătitoare, încercări. Indiferent dacă ești artist sau nu, liber-profesionalismul (GIG Economy) este tendința zilelor noastre – pentru că, așa cum generațiile anterioare munceau pentru stabilitate, noi muncim pentru autenticitate. Iar dacă înainte oamenii își doreau recunoaștere, acum caută calitate. Dar, indiferent de greutățile și de obstacolele cu care te vei confrunta, indiferent de reușite și de nereușite, este important să-ți păstrezi mereu simțul identității și percepția de sine, să nu te îndoiești de tine, să ai încredere în tine, valoarea ta, talentul tău, menirea ta. Caută să înțelegi corect viața și realitatea și nu te îndoi te tine însuți.

Este minunat să creezi ceva care, apoi, să-ți fie o nouă sursă de inspirație, care să te stimuleze și să împingă mai departe, pe calea pe care o ai de urmat.

„Când nu mai face nimeni lucrurile cu pasiunea cu care le faci tu, ești la locul potrivit”, spune Placido Domingo. John O’Donohue spune că „cei care trăiesc cu pasiune trezesc viața peste tot pe unde merg. Inima pasionată are o generozitate care aduce primăvara în locurile cele mai pustii și demult părăsite”.

Oamenii pasionați de ceea ce fac ard intens. Deși această ardere le pare atât de nesănătoasă altora, oamenii care ard sunt mereu plini de viață și de bucurie și sunt o sursă de inspirație și de energie, pentru sine și pentru ceilalți. Nu e util să aprinzi lumânarea la ambele capete. Dar lumânarea e făcută să ardă.

Când joci în seriale TV pentru că ai mai mult timp la dispoziție să îți joci personajul, să-l explorezi, să-l exprimi, pe ecran. În același timp, trebuie să fii curajos, să faci în așa fel încât să-ți păstrezi publicul, să le câștigi încrederea și să ai tu însuți încredere în tine, că vei putea duce lucrurile la bun sfârșit, cu succes.

În vremuri atât de agitate, când schimbările sunt rapide, iar transformările sunt profunde, proiectele pe termen lung necesită o viziune mai clară, mai mare capacitate de asumare riscurilor, mai mult curaj, mai multă încredere. Și necesită bune relații între oameni – care trebuie să știe să colaboreze, să lucreze împreună, să se cunoască pe sine, să își asume misiuni împreună și să creadă în ei înșiși și în ce au de făcut. În ultimă instanță, perturbarea solicită omenescul din noi și strânge legăturile dintre oameni.

Am fost la școala de actorie și mi-a plăcut foarte pentru că, pentru prima dată în viața mea, mă aflam împreună cu oameni care erau foarte pasionați de ceea ce îmi plăcea și mie. Dar am plecat după un an pentru că am fost implicat într-un proiect și mi-am dat seama că învăț mult mai mult de la actori de 40-50 de ani, decât de la tineri de 20 de ani, studenți ca și mine. De la oamenii cu care lucrăm învățăm cel mai mult.

Din fiecare situație și de la fiecare om înveți ceva – cum să fii sau cum să nu fii, cum să devii sau de ce să te ferești, cum să explorezi și ce să trăiești, cum să (te) iubești. Prin tot ce trăim și prin toți oamenii cu care ne întâlnim ajungem să cunoaștem mai multe multe culori, nuanțe, senzații, gusturi, emoții, trăiri, idei. Fiecare experiență este o experiență de învățare. Învață să înveți.

Mă interesează acel spațiu moral care nu este atât de ordonat împărțit în bine și rău. Este mai uman, mai aproape de viață – iar eu asta vreau să cunosc.

Să sperăm că devenim cu toții din ce în ce mai conștienți de limitările și pericolele gândirii binare. Să sperăm că înțelegem din ce în ce mai bine complexitatea vieții și rolul acestei complexități. Dar mai ales, să sperăm că devenim suficient de înțelegători, de binevoitori și de iubitori – atât unii față de ceilalți, cât și față de sine – încât să le tratăm pe toate cu bunătate. Iubirea nu e oarbă, ci clarvăzătoare – numai prin ochi iubitori vezi toate aspectele situației, toate relațiile de cauzalitate, bogăția de semnificații a fiecărei experiențe și soluțiile aferente. Așadar, când te îndoiești, ce ai de făcut e să iubești. Și cum dragoste cu sila nu se poate, va trebui să iubești cu autenticitate.

***
Sursă foto: Wikipedia Commons