Antrenat pentru decizie: când sportul devine o formă de leadership personal

Nu e despre kilograme în minus sau performanță sportivă. Pentru un număr tot mai mare de antreprenori și lideri de echipe, sportul nu mai este doar un hobby, ci o formă de antrenament pentru minte, decizie și claritate.

E un spațiu de testare a caracterului și, mai ales, de revenire la sine într-un mediu altfel fragmentat de notificări și decizii rapide.

O formă de disciplină care nu ține de rezultate
Cei care includ sportul în rutina lor zilnică sau săptămânală nu o fac doar pentru beneficiile fizice. Care, firește, sunt evidente și de necontestat. Sportul devine, însă, și o formă de structurare internă, o rutină care pune ordine în gânduri prin repetiție, ritm și efort. La fel ca în business, nu e vorba doar despre câștig, ci despre constanță, chiar și atunci când nu ești în formă, chiar și atunci când progresul e greu de măsurat.

Alergatul la ora 6 dimineața sau mersul la sală după o zi de muncă devin acte de voință, nu de motivație. Iar asta schimbă perspectiva și în restul deciziilor zilnice. Un lider care învață să acționeze fără să aștepte condiții ideale își dezvoltă o relație diferită cu incertitudinea.

„Prin sport îți poți crea propria disciplină, când te antrenezi cu propriul corp, mișcându-ți greutatea corpului sau mergând la sală. Este o disciplină pe care ți-o formezi atunci când devine prioritar pentru tine. Odată ce ai un obiectiv și știi concret ceea ce vrei să obții, că vrei să obții mai multă claritate mentală, mai multă stare de bine sau pur și simplu un aspect fizic în care să te simți bine, prin antrenament îți creezi o disciplină. La care lucrezi regulat, dacă se poate în fiecare zi. Îți antrenezi auto-observarea atunci când te antrenezi și îți poți observa mintea care pleacă spre diverse lucruri, în acțiuni pe care le ai de făcut, în task-uri pe care urmează să le faci. Este important ca, atunci când te antrenezi, să îți disciplinezi mintea încât să te observi, să-ți observi gândurile pe care le ai atunci când faci un lucru. Când știi că ești la sală sau că faci un antrenament pentru tine, ești acolo pentru tine și toată atenția ta ar trebui să fie în propriul corp. Dacă este 100% prezent în corp, la ceea ce faci, la mușchiul pe care îl antrenezi, la respirație, la ritmul de execuție al acelui exercițiu sau observi mintea cum fuge spre alte lucruri pe care urmează să le faci, task-uri pe care le ai de îndeplinit”, explică antrenorul de fitness Laurențiu Cical pentru Revista CARIERE.

Spre deosebire de multele activități din zona de business, sportul are un feedback imediat și sincer. Te simți obosit? Se vede. Nu te-ai odihnit? Corpul îți spune. Te grăbești? Te accidentezi. În sport nu poți ascunde foarte mult. De aceea, mulți lideri folosesc antrenamentul ca pe o formă de „check-in” personal. Cum te comporți când nu-ți iese? Te enervezi? Înveți?

Astfel, cum explică și Laurențiu Cical, sportul devine un spațiu de observație. Și nu doar despre performanța în sine, ci și despre reacțiile personale în fața efortului, a limitei, a ritmului. Cei care își antrenează capacitatea care le permite să rămână lucizi într-un interval scurt de efort intens, fie într-un sprint, fie într-un antrenament de forță, dezvoltă o forță uluitoare care se transferă apoi în ședințele tensionate, deciziile rapide sau crizele de echipă.

Antrenamentul deciziei rapide

În sport, trebuie să decizi în secunde: schimbarea ritmului, ajustarea strategiei, renunțarea sau forțarea limitei. Acest antrenament repetat al luării deciziilor rapide, în medii cu presiune, se suprapune uimitor de bine peste contextul unui fondator de start-up, manager de criză sau lider de echipă. Și, spre deosebire de lumea afacerilor, unde efectele unei decizii pot fi difuze, în sport le simți imediat în respirație, în coordonare, în durere.

Totodată, sportul dezvoltă o formă de gândire pe termen lung. Rezultatele nu vin într-o săptămână. Și atunci apare o ancorare diferită: în proces, nu în rezultat. Iar asta e una dintre cele mai valoroase lecții pentru un lider: să continue să apară, chiar și când nu se văd „ROI-urile” de mâine.

„Capacitatea decizională înseamnă ca atunci când mă antrenez și observ că dau de greu, că devine greu pentru mine a mai executa sau a mai face repetări în plus, este decizia mea dacă continui sau nu. Mintea o percepe ca pe o durere și vrea să fugă, pentru că este un disconfort care este creat asupra corpului. Este decizia mea: renunț imediat ce observ acea durere în corp sau mai fac o repetare, două în plus. Această capacitate de decizie influențează foarte mult și lucrurile pe care le faci pe parcursul zilei, în businessul tău, în afacerea ta”, mai spune antrenorul.

Sportul nu funcționează când e tratat ca o promisiune de început de an. Are efect real doar când devine obicei, nu rezoluție. O întâlnire stabilă cu tine însuți. E acolo când totul merge bine, dar mai ales când pare că nimic nu merge. Iar în acele zile, nu mai e despre cardio sau tonus muscular, ci despre recâștigarea senzației de control interior.

Pentru unii lideri, asta face diferența între o zi în care simt că ei domină haosul și una în care sunt trași în jos de el. Iar dacă pare exagerat, întreabă pe oricine a făcut sport în mod constant și a trecut prin perioade grele profesional. Sportul nu rezolvă tot, dar te ajută să redevii cineva care poate rezolva lucrurile.

CITEȘTE ȘI: Eficiență fără sens: Când rutina devine doar o formă de amânare

Foto: ID 8883494 @ Gradts | Dreamstime.com