Câștigătorii zilei de mâine: liderii și organizațiile cu o strategie digitală clară și o implementare agilă

Au trecut 6 luni de la debutul pandemiei, iar restricțiile impuse au dus la reducerea sau închiderea totală a activităților unor companii din mai multe sectoare ale economiei. Având operațiunile restrânse, multe firme s-au văzut puse în fața deciziei de a renunța la o parte dintre angajați, pentru a reduce costurile și pentru a asigura supraviețuirea companiei.

În acest context, cum ar trebui să acționeze liderii pentru a menține organizația pe linia de plutire și pentru a asigura continuitatea locurilor de muncă pentru cei care sunt acum în echipă? Se pare că cine va miza pe adaptabilitate, pe flexibilitate, va putea merge înainte, iar cine va rămâne încorsetat în regulile organizaționale vechi va avea de pierdut. Deoarece cine spune “Nu” schimbării va pierde clienți și va rămâne în urma competitorilor și chiar a angajaților.

Deci, pe ce ar trebui să mizeze liderii în această perioadă? Pe puterea consacrată a digitalizării, arată specialiștii. Iar dacă nu recunoaștem meritele digitalului de a salva companii, locuri de muncă și puterea acestuia de a schimba așteptările clienților, atunci ne situăm pe partea greșită a luptei pentru supraviețuirea afacerilor în perioada post-COVID.

Despre scenariile de recuperare a firmelor, cine sunt cei mai vulnerabili angajați, dar și despre ce cred românii cu privire la revenirea economiei, am discutat, zilele trecute, cu Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din București și lider Digital & Analitics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.

Ce credeți că se va întâmpla din toamnă cu economia românească? Dar cu cea globală?

Pandemia COVID-19 a expus vulnerabilități profunde în structurile sociale și în economiile din întreaga lume. Comparativ cu așteptările din ianuarie 2020 (pre-criză), țările OECD ar putea pierde aproximativ 10 trilioane de dolari în PIB cumulat până în 2024, indică cifre recente McKinsey la nivel global.

Dincolo de modelele de calcul economic, este foarte important cum resimte fiecare dintre noi această perioadă de incertitudini. Un sondaj efectuat recent de McKinsey pe plan local arată că aproape jumătate (43%) dintre români consideră economia locală drept slabă și se așteaptă ca starea acesteia să se înrăutățească în următoarele trei luni. Mai mult, românii sunt pesimiști și în ceea ce privește durata crizei economice: cea mai semnificativă parte (30%) a acestora estimează o perioadă de 1-2 ani, pe când 19% se așteaptă la o durată de până la 3 ani.

În plus, 54% dintre români consideră că situația lor financiară curentă este destul de precară. Aproape 50% dintre consumatori au înregistrat o reducere a veniturilor și a economiilor, în timp ce mai puțin de 33% au reușit să își reducă cheltuielile casnice. 60% dintre ei au economii suficiente pentru cel mult 4 luni sau chiar mai puțin, la care pot apela în eventualitatea pierderii locului de muncă sau a scăderii veniturilor.

Marile companii încă își țin acasă angajații de teama îmbolnăvirilor colective. Ce strategie credeți că trebuie să adopte în continuare pentru ca acești angajați să dea randament?

După șocul inițial resimțit de organizații odată cu trecerea la munca la distanță, acestea au descoperit că flexibilitatea este un avantaj de care se bucură cei mai mulți dintre angajații care lucrează remote. Organizațiile care aveau deja formate echipe agile, cu un grad mai mare de autonomie, au putut face mai ușor această tranziție. Există însă și companii cu practici de management rigide, ierarhice, în care deschiderea spre această paradigmă de lucru nu este foarte mare.

Este evident că adaptabilitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine, iar toate echipele de management ar trebui să își pună constant întrebarea: “Cum pot ajuta echipa/organizația să fie cât mai productivă posibil?” mai degrabă decât “De unde ar trebui să lucreze membrii echipei/organizației?”. La fel de important este să aibă în vedere nevoile specifice ale fiecăruia dintre membrii echipei.

Rezultatele unui studiu internațional McKinsey făcut în rândul a 46 de centre de suport (Global Capability Centers) au evidențiat că cele mai importante trei motive atribuite unei scăderi a productivității angajaților acestora în timp ce lucrau de la distanță au fost legate de: colaborarea redusă între membrii echipei (34%), lipsa proceselor de management al performanței (17%) și lipsa motivației în rândul angajaților și echipelor (17%).

Așadar, ce pot face companiile pentru a-și menține performante echipele? Munca de la distanță implică nevoia unei schimbări considerabile în cultura organizațională. Iar liderii companiilor trebuie să dea tonul pentru acestea prin implicare și suport. În lipsa unor interacțiuni între colegi, se pierde ușor sentimentul de apartenență la o organizație. De aceea, pentru a compensa acest neajuns, organizațiile au nevoie să investească în revizuirea normelor și regulilor de bază în ceea ce privește interacțiunile echipei, să cultive spiritul colaborativ între membrii acesteia, să îi susțină prin coaching pentru a continua să se dezvolte.

Va fi momentul pentru noi concedieri, pentru ca firmele să se gândească cum să meargă mai departe?

Potrivit unei cercetări McKinsey și Company efectuate în luna aprilie, criza COVID-19 ar putea afecta până la 59 de milioane de locuri de muncă (26% din totalul locurilor de muncă) în Europa și aproape ar dubla nivelul actual al șomajului de-a lungul perioadei următoare. Angajații sunt expuși riscului de reducere a orelor lucrate sau a salariilor, concediilor temporare sau concedierilor.

Pe termen scurt, riscul pierderii locului de muncă este puternic corelat cu nivelul de educație, ceea ce ar putea agrava inegalitățile sociale existente. Aproximativ 80% dintre locurile de muncă în pericol (46 de milioane) sunt ocupate de persoane care nu au o diplomă terțiară.

De asemenea, locurile de muncă din întreprinderile mici și mijlocii (IMM) cu mai puțin de 250 de angajați sunt în mod special în pericol. Acestea reprezintă mai mult de 4,3 miliarde de euro ca valoare adăugată în Europa. Cel puțin două locuri de muncă din trei aflate în pericol sunt într-o companie de aceste dimensiuni, iar aproape 30% din totalul locurilor de muncă expuse riscului se regăsesc în microîntreprinderi cu 9 angajați sau mai puțin. Anumite ocupații sunt în mod particular în zona de risc: 44% din locurile de muncă din comerțul en-gros și cu amănuntul din Europa sunt expuse riscului, ceea ce echivalează cu 14,6 milioane de locuri de muncă. Alte 8,4 milioane de joburi din industria hotelieră și cea alimentară sunt în aceeași situație. În plus, 50% din locurile de muncă din zona artistică și de divertisment sunt expuse riscului.

În același timp, în sectorul serviciilor profesionale, doar 12% dintre locurile de muncă sunt în pericol, respectiv 8% dintre cele din sectorul IT și comunicații.

Va putea online-ul să meargă pe pantă ascendentă, pe creștere sau și aici se vor bloca lucrurile?

Răspunsul este “da”, va crește în continuare. Această criză accelerează clar creșterea canalelor digitale în detrimentul celor fizice, iar fiecare companie va trebui sa investească în digitalizare și să-și dezvolte competențele necesare în acest scop.

Concret, cifre recente McKinsey arată că doi din trei consumatori români utilizează cel puțin un serviciu digital în prezent, iar numărul mediu de servicii accesate online s-a dublat în România în timpul COVID-19. Mai mult, românii de toate vârstele și din toate categoriile folosesc tot mai mult servicii digitale.

Există și bariere semnificative în interacțiunile digitale cu clienții, deoarece între 31% și 52% dintre consumatori au trăit cel puțin o dată experiența de a avea nevoie de un serviciu disponibil digital, dar pe care nu l-au accesat în această modalitate. Ca motivație pentru asemenea situații, unele dintre persoanele intervievate au afirmat că nu au încredere în interfețele online, altele că le consideră prea dificil de accesat. Iar această reticență a utilizatorilor este un indicator puternic al eforturilor suplimentare pe care ar trebui să le facă companiile pentru a asigura o experiență digitală mai bună pentru clienții lor.

De aceea, companiile nu trebuie să se limiteze la automatizarea de bază, să o implementeze doar pentru că resimt această presiune urgentă din piață. Au nevoie să abordeze acest proces de automatizare ca pe o nouă paradigmă de lucru, pornind de la nevoile specifice ale clienților, chiar dacă acest aspect necesită crearea unui produs nou, spre deosebire de digitalizarea unui produs existent, potrivit pentru un alt context, acum depășit. Pentru a reuși o digitalizare completă a serviciilor lor, companiile din orice sector ar trebui să se axeze pe doi factori-cheie: să recruteze personal cu o gamă largă de competențe digitale de nișă și să dezvolte o tehnologie modernă care sa le ofere flexibilitatea, rapiditatea și eficiența necesare inovației.

Cum ar trebui liderii companiilor să își regândească strategiile pentru a salva firmele de la prăbușire?

Organizațiile trebuie să se schimbe profund pentru a parcurge cu bine acest proces de digitalizare: este nevoie să adopte noi modalități de lucru, să schimbe mentalitatea și să facă uz de toate beneficiile pe care tehnologia le poate oferi. Aceasta este o provocare pentru toată lumea, de la CEO la forța de vânzări, dezvoltatorii de produse, echipe operaționale etc. Ca atare, abilitatea angajaților și a companiilor de a se adapta va juca un rol esențial în modul în care companiile individuale vor depăși această provocare.

Potrivit McKinsey Global Institute, doar 20% dintre liderii din companii spun că organizațiile lor au început eforturile de re-skilling la scară largă. Acesta este un decalaj imens și trebuie luate măsuri. De asemenea, companiile din România se află în aceeași situație, deși majoritatea sunt la începutul călătoriei. 70% dintre participanți au indicat că organizațiile lor sunt conștiente de această tendință, dar nu sunt pregătite. Sau au început planificarea, dar au un drum lung de parcurs. Doar 23% au indicat că au început să se adapteze pentru această provocare.

Sunt sigur că există o mulțime de companii care vor putea face cu succes asemenea transformări extraordinare. Nu va fi ușor, poate că nu toți vor avea succes, cel puțin nu din primele încercări. Dar cei cu o strategie digitală clară și o implementare agilă vor fi câștigătorii zilei de mâine.