Ce am învățat în pandemie de la femeile care conduc națiuni

Ce valori și comportamente asociați cu leadership-ul feminin? Empatie, răbdare, abilitatea de a asculta, înclinația către mediere, un comportament mai puțin agresiv ?

În ultimele luni, toate aceste calități, și altele, au fost corelate cu leadership-ul femeilor aflate la conducerea unor națiuni dar, mai ales, cu rezultatele cele mai bune de gestionare a efectelor pandemiei asupra unor populații.

Pe 20 Aprilie, Washington Post publica un articol numit „Femeile lideri mondiali au fost salutate ca voci ale rațiunii în mijlocul haosului coronavirusului”. Femeile-lider cele mai lăudate pentru felul în care au gestionat răspunsul țării lor, după declanșarea crizei socio-sanitare COVID 19, au fost:

Prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, Prim Ministrul Norvegiei, Erna Solberg, al Islandei, Katrín Jakobsdóttir, Cancelarul German Angela Merkel, Vice Președintele Taiwanez, Chen Chien-Jen, care este chiar epidemiolog de profesie.

Ce au făcut ele deosebit față de alți lideri, bărbați, dintre care unii au fost aspru criticați pentru răspunsul ineficient la criza provocată de pandemie? Acțiunile acestora din urmă au avut urmări grave în ceea ce privește numărul îmbolnăvirilor și al deceselor cauzate de Covid-19 în societățile pe care le conduc.

Ce anume a făcut diferența în comportamentul și acțiunile acestor femei lider, ale căror națiuni s-au confruntat cu aceleași temeri legate de efectele pandemiei ca majoritatea celorlalte țări, însă care au reușit să țină foarte bine sub control numărul cazurilor de îmbolnăviri?

Se pare că, deși titlul articolului din the Washington Post le lăuda ca fiind „voci ale rațiunii în mijlocul haosului”, aceste femei lideri au știut să folosească puterea emoției umane pe care noi o numim Compasiune, în comunicările lor importante cu populația, pentru a păstra, în primul rând, încrederea oamenilor.

Într-un studiu publicat în 2015, respectatul Pew Research Center din Statele Unite ale Americii, publica un top al celor mai importante calități ale liderilor, fie ei politicieni, conducători de comunități din societatea civilă sau oameni de afaceri: onestitatea, inteligența, capacitatea de a lua decizii, organizarea și compasiunea sunt primele cinci calități din top.

Dintre toate aceste calități, atât femeile cât și bărbații care au participat la studiu consideră că femeilor le poate fi atribuită, ca trăsătură principală, compasiunea, în mult mai mare măsură decât bărbaților. Majoritatea (67%) dintre respondenți consideră că femeile au mai multă compasiune, iar bărbații au o capacitate mai mare de a decide mai repede.

Uitându-ne în istorie, chiar în istoria noastră națională, putem spune că Regina Maria, deși nu a fost un lider politic, a fost un lider al societății românești. Compasiunea ei extraordinară transpare din cele scrise de Arthur Gould Lee, autorul britanic a două biografii autorizate ale familiei regale a Romaniei: „[…] a manifestat un dispreț neînfricat, ieșit din comun, față de bolile contagioase din spitale. Fără să-i pese de riscuri, ea stătea la căpătâiul soldaților tineri care mureau de holeră, varsând lacrimi pentru fiecare dintre ei, ținându-l de mâna ore întregi pe tânărul muribund, spunându-i cu toată sinceritatea că ea îi înlocuia mama, și apoi, când vedea că i se apropie sfârșitul, luându-l în brațe și sprijinindu-i capul pe umărul ei până când își dadea sufletul“.

Și compasiunea Prințesei Diana este celebră. Miile de fotografii în care îmbrățișează oameni aflați în suferință au făcut înconjurul lumii.

Ar fi totuși de spus că iluzia compasiunii este întreținută în multe dintre aspectele vieții publice, în special de către persoane publice. Adevărata compasiune, sau compasiunea sinceră, are nu doar măsura cuvintelor, foarte des spuse pe rețelele sociale, dar, mai ales, măsura faptelor pe care le facem în mod consistent.

Nu poți avea compasiune față de colegii de serviciu, de subalterni și să ai o atitudine agresivă față de angajații competitorilor. Nu poți arăta înțelegere selectiv… aceea nu mai este compasiune sinceră.

Prin asta au reușit aceste femei în poziții înalte de leadership să cucerească loialitatea populației, dar și să inspire adoptarea aproape unanimă a unui comportament unitar al cetățenilor, în ceea ce privește prevenția împotriva virusului. Prin faptul că au arătat compasiune sinceră față de toate categoriile sociale, toate grupele de vârstă, toate nivelurile economice.

Poate fi compasiunea învățată? Trăim, oare, deja, în era în care, fără compasiune, liderii policiti, și chiar cei din mediul de afaceri, nu vor mai putea să păstreze loialitatea constituenților sau a angajaților lor?

Va mai fi acceptabil ca un lider de companie să nu arate înțelegere față de noii părinți care au nevoie de un program flexibil o bună perioadă? Față de angajații care vor să-și balanseze viața personală cu cea profesională? Față de angajații care au diferite valori, credințe sau orientări?

Închei acest articol cu o definiție a compasiunii sincere, care, în opinia mea, reprezintă cel mai mare avantaj al leadership-ului feminin în noua etapă socială pe care o trăim, una cu multe necunoscute și destul de multă nesiguranță. Compasiunea sinceră este o atitudine de unitate în care suntem sensibili la durerea și suferința tuturor ființelor și în care nu ignorăm sau reprimăm suferința celorlalți, ci mai degrabă căutăm modalități de a o atenua. Iată cheia leadership-ului feminin.

Dana Tudose Tianu este mediator, trainer și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul Leadership feminin – în Politică, Societate şi Comunitate.