Cele mai complexe provocări ale leadershipului creativ în România

Vorbim despre măsura în care o nație a cultivat, organizat, promovat, făurit creativitate. Vorbim despre acestea și multe altele în cea de-a doua treia parte a temei noastre în serial dedicată gândirii creative a liderilor.

Toate procesele de business cer creativitate, inclusiv procesele de leadership. Când apar, progresul și evoluția sunt mereu rezultatul unor procese creative de leadership.
În evaluarea lui Viorel Panaite (foto), etica este principala provocare a leadership-ului creativ din România. În procesul de leadership, etica pune în valoare creativitatea colectivă și o pune în slujba evoluției. Fără etică, creativitatea leadership-ului va genera doar strategii și acțiuni de supraviețuire individuală. Pentru ca să apară și să prindă viață în spații colective, inovațiile și îmbunătățirile cer etică, transparență, colaborare, așezarea scopului comun deasupra celui individual, cer preocupare onestă pentru îmbunătățirea vieții într-o comunitate”, susține Viorel Panaite.

În viziunea Gabrielei Lungu (foto), cea mai mare provocare este exercitarea leadershipului creativ fără pregătire, „după ureche”, în faimosul stil autohton „merge și-așa”. Cu efecte dezastruoase asupra oamenilor din subordine, asupra companiilor, asupra întregului domeniu. „În cele mai multe firme din industriile creative nu se ocupă nimeni de formarea oamenilor cu potențial și de transformarea lor în lideri. Oamenii sunt promovați pentru că sunt buni profesioniști, dar leadershipul înseamnă mult mai mult decât profesionalism. Un foarte bun creativ se poate dovedi rapid un foarte slab lider, care își frustrează în loc să-și motiveze echipa.
În plus, posibilitățile disponibile pentru firmele din industriile creative care înțeleg nevoia de training și vor să-și transforme cei mai buni profesioniși în lideri creativi sunt reduse. Consecința este că puțini dintre cei care sunt în roluri de conducere în industriile creative au o pregătire reală pentru acest lucru. Training-ul ajunge să fie rezervat doar celor foarte seniori, de la vârful organizațiilor mari care își pot permite costurile, sau se întâmplă de multe ori prea târziu în cursul carierei, sau când deja au fost sesizate anumite probleme”, susține cea care a lansat WINGS Creative Leadership Lab, tocmai pentru a democratiza acest tip de dezvoltare.
Andrei Goșu (foto) e mai radical și consideră că nu este nevoie de prea multă creativitate în leadership. „Este suficient să fii preocupat de oameni, să îți pese de ce simt, ce gândesc, ce își doresc – fără să fii invaziv! Dacă creezi un mediu în care oamenii se simt confortabil să dea feedback colegilor și, mai ales, șefilor, să spună diplomatic ce gândesc, să experimenteze lucruri noi fără teamă de a greși, să învețe continuu și să-și folosească creativitatea, nivelul de implicare al angajaților va crește cu siguranță”, explică liderul companiei Ascendis.
„Aceasta este marea problemă a României de astăzi: are mult prea puțini manageri buni pentru cât de mare este nevoia societății. Mă refer la administrație publică, la partide politice, sistemul de sănătate sau educație, la societate civilă, antreprenoriat local și mediu de afaceri în general. Așadar mă tem că provocarea leadershipului creativ în România este aceea că nu prea are pe ce să se așeze”, conchide creativul de la The Institute.
Andrei Goșu merge cumva mai departe de atât, afirmând că tema principală a liderilor din România în 2018 rămâne atragerea și loializarea oamenilor potriviți. Oamenii buni sunt atrași de medii de lucru în care își pot folosi creativitatea, concluzionează managerul de la Ascendis.” (Va urma)

Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.