Comunicarea non-violentă în vremuri de furie
Sursa foto: unsplash.com
Trăim vremuri grele, dragii mei! ”Dușmanul” nevăzut, virusul, care pe cei mai mulți dintre noi ne ține în case, ne restricționează libertatea de mișcare, ne afectează rutinele zilnice, ne oprește să ne vedem cu cei dragi dar… nu ne oprește să comunicăm. Această resursă, din fericire, ne este încă la îndemână și fiecare dintre noi o folosește cu mai mult sau mai puțin discernământ, cu impact pozitiv sau mai puțin asupra lui însuși și asupra celorlalți.
Pe platformele sociale unde fiecare poate comunica, am văzut multă furie. Chiar și cei care de cele mai multe ori sunt echilibrați și transmit energie pozitivă și angajament pentru bine, au momente de ”cădere”, arătând că sunt umani, că emoțiile negative nu îi ocolesc și că au nevoie de sprijin și a fi înțeleși. Teama pentru viață noastră și a celor dragi este uneori greu de controlat, la fel și supărarea pe cei care fac acțiuni cu care nu suntem de acord.
Cum ar fi însă dacă am alege să vedem părțile pozitive din ceea ce se întâmplă în jurul nostru, să încercăm să înțelegem motivațiile celorlalți și să comunicăm într-un mod care nu îi dezangajează, demotivează sau îi înfurie încă și mai mult? Eu cred că avem nevoie acum de orice acțiune menită să sprijine, de orice mesaj pozitiv și încurajator, de toți oamenii care încă mai pot face ceva, susținuți fiind de curajul și dăruirea lor față de oameni. Mulți dintre noi #stauacasa, nu sunt în linia întâi și nu pot face prea multe, însă putem, atunci când avem ocazia, să comunicăm cu compasiune și lipsit de violență.
Comunicarea non-violență este modul primar prin care putem crea și întreține relații inter-umane de calitate și prin care ne putem asigura unii altora starea de bine. Marshall B. Rosenberg, cel care a creat modelul comunicării non-violente, ne învață ca, într-un mod onest și deschis, să nu îi judecăm sau să îi insultăm pe ceilalți, să le respectăm punctul de vedere, dar în același timp să le spunem ce simțim și ce credem despre impactul comunicării și acțiunilor lor asupra noastră.
Tu în ce categorie ai vrea să te poziționezi acum? Avem două posibilități: “eu am dreptate și tu greșești” sau “cum să facem viața mai bună și mai frumoasă pentru toți”.
Comunicarea non-violentă are la bază patru principii importante:
1 Conștiința – filozofia de viață, care îl face pe cel care o deține să trăiască compasiv, în colaborare, curaj și autenticitate față de sine și în relație cu ceilalți.
2 Limbajul – înțelegerea felului în care cuvintele pe care le folosim contribuie la apropierea sau distanțarea față de ceilalți, la ajutorarea sau rănirea celorlalți, la compromis sau câștig în situații de viață.
3 Comunicarea – să știm cum să cerem ce avem nevoie sau ne dorim fără că ceilalți să se simtă amenințați sau constrânși, fără să generăm stări de vinovăție în alții.
4 Canale de influențare – felul în care folosim puterea pe care o avem împreună cu ceilalți și nu împotriva lor sau pentru a-i manipula.
Comunicarea non-violentă poate fi folosită pentru a îmbogăți viață de cuplu, viață de părinte, relația cu colegii, alți membri ai familiei sau în relații sociale mai largi.
”Ființele umane au o putere imensă de a îmbogăți viața. Putem folosi cuvinte care contribuie la bucuria celorlalți, la creșterea lor spirituală. Cu cât ne folosim mai mult această putere și observăm rezultatele, cu atât vom vrea să facem aceasta continuu în viețile noastre” – Marshall Rosenberg
Orice proces de comunicare are două părți, respectiv comunicarea și ascultarea sau a oferi și a primi. Pentru că în comunicare există două (sau mai multe) părți, fiecare cu percepțiile și interpretările proprii, este important să folosim onestitatea și empatia pentru a crea un armonios dans al conectării între oameni.
Cei patru pași ai comunicării non-violente sunt:
- Observarea – să observăm faptele celuilalt, separându-le de orice judecată sau emoție din partea noastră. Suntem atenți și înregistrăm doar ceea ce face sau spune celălalt.
- Emoția – să conștientizăm emoția pe care o produce în noi înșine faptele sau cuvintele celuilalt și să înțelegem dacă valorile sau credințele noastre sunt respectate sau încălcate. În același timp, este important să înțelegm sau chiar să simțim emoția pe care o trăiește celălalt când face sau spune ceva. Această ne va da informații importante despre motivația celuilalt pentru acțiune sau comunicare și ne va fi mai ușor să facem următorul pas.
- Nevoile umane – înțelegând nevoile celuilalt și cunoscându-le bine pe ale noastre, putem încerca să găsim o modalitate de a construi poduri între noi. Nevoile de bază ale ființei umane se află plasate pe cinci nivele. Pornind de la cele de bază în sus, avem: nevoi fiziologice (hrană, apă, căldură,odihnă), nevoi de siguranță (adăpost, sănătate, proprietate), nevoi de apartenență (familie, colectiv, iubire, intimitate), nevoi de recunoaștere (respect, libertate, statut), nevoi de dezvoltare personală (nevoia de îmbunătățire și creștere personală permanentă).
- Formularea cererii sau feed–back-ului – asumarea responsabilității de a formula nevoia pe care o avem, într-un limbaj care să nu rănească, să respecte pe celălalt, dar și pe tine însuți și să permită obținerea unui acord satisfăcător pentru ambele părți.
Și de ce să comunicăm așa?
De ce să facem acest ”efort” când am putea pur și simplu să ”dăm drumul” cuvintelor așa cum vin, să ținem cont doar de nevoile noastre, câștigând astfel mai mult, să…să… pentru încă multe alte motive. Însă, o vorba din bătrâni spune că, ”munte cu munte se întâlnește, dar om cu om și mai și”. Avem nevoie unii de alții și de felul în care construim relațiile ne vom bucura de sprijin sau ignorare mai târziu. În plus, suntem într-o eră în care omenirea a evoluat ca filozofie de viață și comportamental. Acordăm mai multă atenție oamenilor și vieții în general. Am vrea așadar să progresăm împreună cu ea.
Eu, vă spun sincer, chiar aș încerca! Sunt convinsă a priori, de beneficii!
Și mulțumesc celor care vor încerca alături de mulți alții care deja o fac, într-o perioadă grea pentru umanitate. Uniți și cu iubire unii față de ceilalți, vom reuși!
