Consultanţa se schimbă. Oare putem ţine pasul cu schimbările?
Consultanţa se schimbă… Suntem prea ocupaţi să observăm că în fiecare lună se schimbă câte ceva legat de abordarea şi aşteptările diferitelor părţi interesate faţă de consultanţă. Clienţii aşteaptă soluţii inovative cât mai rapide şi trăiesc cu ideea că un consultant se concentrează tot timpul asupra sarcinilor transmise de aceştia şi, atunci când au un comentariu, o întrebare sau o nouă sarcină, toată lumea se va concentra exclusiv pentru a le răspunde în cel mai scurt timp (ieri, dacă este posibil…). Ne îndreptăm către consultanţă “just-in-time” atunci când răspunsurile şi soluţiile ar trebui realizate cu o precizie ridicată şi în cel mai scurt timp posibil. În acest context, implicarea inteligenţei artificiale (IA) în activităţile de consultanţă a început deja…
Am participat la o dezbatere cu un grup de consultanţi acum vreo 3 ani având ca temă digitalizarea mai ales în cadrul proiectelor cu finanţare europeană şi naţională (proiecte relativ mici, dar multe…). Grupul de consultanţi, în care fiecare membru o experiență vastă, şi-a manifestat indignarea pentru că au apărut pe piaţa din România firme de consultanţă care au automatizat o mare parte din procesul de pregătire de proiecte prin intermediul softurilor. Dânşii argumentau că, în acest fel, scade foarte mult calitatea proiectelor şi a documentaţiilor pregătite cu impact direct pe imaginea domeniului de consultanţă din România. De asemenea, se argumenta că, dacă “se permite” folosirea unor astfel de abordări, va scădea foarte mult şi remunerarea pentru activitatea de consultanţă afectând multe firme din domeniu.
La 3 ani de la această discuţie, acele firme care şi-au digitalizat activitatea sunt în continuare pe piaţă, ba chiar şi-au crescut activitatea şi au câştigat o cotă importantă de piaţă. Poate calitatea documentaţiei rezultată din procesul de consultanţă a scăzut, dar atâta timp cât ele au fost acceptate la finanţare înseamnă că au fost suficient de bune pentru autorităţile finanţatoare. Adevărul este întotdeauna la mijloc, deoarece:
- Calitatea proiectelor de consultanţă probabil că a scăzut din cauza automatizării şi “vitezei” în pregătirea proiectelor;
- Entităţile care au evaluat aceste proiecte au avut o capacitate redusă să facă distincţie între proiectele foarte bune şi cele satisfăcătoare, deci “calitatea” proiectelor nu a mai reprezentat un factor determinant în evaluare;
- Firmele care şi-au automatizat procesul de consultanţă în pregătirea de proiecte au reuşit să înţeleagă foarte bine procesul de evaluare şi elementele la care se uită evaluatorii (mai mult la formă, decât la fond) şi au folosit asta în avantajul lor;
- A apărut o dezbatere legată de etică privind modul de “vânzare” a serviciilor de consultanţă şi calitatea serviciilor.
Putem concluziona că digitalizarea, deşi este dureroasă uneori şi duce la rabat în calitate, pare să fi câștigat “lupta” cu consultanţa tradiţională cel puţin pe segmentul proiectelor relativ mici şi medii cu finanţare europeană şi naţională.
Există numeroase domenii de consultanţă în care experţii de top sunt mai puţini în fiecare an şi nu există un nou val care vine să-i înlocuiască. Oamenii nu par să mai fie dispuşi să se specializeze în domenii specifice, fiind considerate depăşite şi cu posibilităţi viitoare limitate (de exemplu, ingineria în infrastructura de apă, managementul deşeurilor solide etc.), aceştia fiind atraşi mai mult de domenii mai moderne şi dinamice (de exemplu IT, Inteligenţă Artificială, IoT etc.), preferând diversificarea. În contextul scăderii numărului de experţi calificaţi disponibili şi al menţinerii nivelului de muncă, există premise semnificative pentru începerea automatizării consultanţei tehnice şi financiare specializate.
Între timp au apărut şi programele de tip ChatGPT care ar putea fi folosite cu succes în viitor şi în consultanţă. La începutul acestui an am avut un proiect de consultanţă care a implicat studierea anumitor sisteme de reglementare din toate ţările europene şi, de curiozitate, am apelat şi la ChatGPT ca să văd dacă este folositor în consultanţă. Rezultatele au fost spectaculoase, mai ales pe partea de sintetizare a informaţiilor generale, chiar dacă a dat uneori erori majore pe partea de concluzii. Am învăţat că rezultatele obţinute de la ChatGPT pot fi folosite ca un element indicativ în dezvoltarea unei analize mai laborioase, că este important să fie reverificate informaţiile astfel obţinute şi că este foarte important cum pui întrebarea. Pot însă concluziona că, în următorii ani, proiectele de tip ChatGPT vor înlocui mulţi consultanţi juniori şi chiar de nivel mediu.
Cel mai probabil, în linie cu tendinţele de digitalizare din alte domenii, companiile internaţionale de consultanţă financiară şi în inginerie vor începe să dezvolte programe cu scopul de a-i înlocui pe consultanţii juniori, oferind servicii de consultanţă împreună cu consultanţii experimentaţi. Aceeaşi tendinţă este aşteptată pentru consultanţa financiară, în care foile de calcul Excel vor fi înlocuite de programe avansate bazate pe automatizarea proceselor de business, inteligenţă artificială şi machine learning. Companiile multinaţionale de consultanţă au o bază de date istorică a proiectelor care pot fi prezentate într-un mod standardizat, datele şi informaţiile de la clienţi fiind din ce în ce mai standardizate şi disponibile în format electronic, care pot fi utilizate, folosind software specializat, pentru a oferi rapoarte şi soluţii de consultanţă. Drumul către consultanţa bazată pe automatizarea proceselor de business, machine learning şi inteligenţă artificială este deja deschis şi este o chestiune de timp până când va fi transformat într-o autostradă.
Următorul salt tehnologic va fi acela de a permite, prin programele dezvoltate, companiilor de consultanţă să comunice între ele pentru a găsi soluţiile optime. Acest lucru poate reprezenta o provocare în primele etape din cauza dreptului de autor şi a confidenţialităţii. Pentru a permite acest lucru şi pentru a asigura protecţia drepturilor de autor, probabil că va trebui dezvoltată o soluţie de tip blockchain care să permită stocarea online a ideilor şi a soluţiilor de consultanţă, oferite de diferite companii de consultanţă, într-o bază de date vastă, disponibilă la nivel mondial. În acest mediu viitor, cele mai bune companii de consultanţă vor fi cele care vor dezvolta cele mai bune instrumente (software) şi vor stabili criteriile cele mai eficiente (creierele umane din spatele maşinii) pentru a căuta în baza de date la nivel mondial soluţii care pot fi personalizate pentru un anumit caz. Tehnologia de tip blockchain va permite protejarea dreptului de autor asupra soluţiei, iar atunci când o companie va dori să utilizeze soluţiile dezvoltate de o altă companie, va trebui să plătească drepturi de autor. În acest fel, viitoarele bugete de consultanţă vor cuprinde taxele de consultanţă pe care le cunoaştem astăzi (pentru a plăti munca creierului uman), taxă de consultanţă pentru plata activităţilor de IT (software) şi plata aferentă drepturilor de autor pentru ideile “împrumutate” din baza de date globală de consultanţă.
Perturbarea (“disruption”) serviciilor de consultanţă a început deja şi este determinată de schimbările de comportament ale clienţilor, zi de zi. Consultanţa rapidă (just-in-time) nu este posibilă pentru consultanţii umani fără implicarea majoră a software-ului şi a inteligenţei artificiale şi este doar o chestiune de timp până când digitalizarea şi inovarea vor cuceri şi sectorul consultanţei.
