Despre primul job şi răbdarea de a învăţa

S-a tot vorbit despre o inadaptare a învăţământului românesc la nevoile pieţei muncii. Nu îmi propun să redeschid cutia Pandorei, cel puţin nu acum. Provocarea pe care vreau să o lansez însă are dublă direcţie, fiind îndreptată atât către mediul organizaţional unde oamenii de HR trebuie din nou să se replieze şi să asigure canale eficiente de comunicare cu absolvenţi, profesori, angajaţi cu vechime, părinţi, cât şi către tinerii care simţind că pot mai mult, să îndrăznească să ceară mai mult.

Prezentul se derulează cu o viteză halucinantă, organizaţiile cresc rapid, tehnologia evoluează într-un ritm extrem de alert, procesul de învăţare este pe repede înainte, iar generaţiile care vin din urmă, educate în ritmul acesta cer din ce în ce mai vehement organizaţiilor să fie prompte în ceea ce îi priveşte. Balanţa poate fi cu siguranţă echilibrată, dacă mesajul HR-ului este ajustat la cerinţele tinerilor şi invers, dacă tinerii învaţă să se concentreze pe partea plină a paharului.

Cum ar fi dacă, în loc să ne plângem că nu avem prea multe perspective la jobul din call center pentru care am fost selectaţi, ne-am concentra pe cele 3 competenţe cheie pe care orice angajator, pentru orice job, le apreciază?! Primul job este despre a-ţi construi o reputaţie de bun profesionist terminându-ţi sarcinile la timp, cu indicaţii minime şi atitudine pozitivă, este despre atenţie la detalii, etică profesională şi încadrarea în termenele limită.

Cum ar fi dacă în loc să ne plângem că avem şefi care nu ne înţeleg şi nu ne apreciază, am încerca să găsim canalele de comunicare şi momentele potrivite?! Joburile de început sunt despre cum construim relaţii şi cum reuşim să ne facem înţeleşi în scris, faţă în faţă, în întâlniri sau în prezentări. Sunt despre îndrăzneala de a susţine o idee, despre postură, echilibru şi despre cum relaţionăm cu ceilalţi.

Cum ar fi dacă am învăţa de drag şi nu de nevoie?! Primul job este despre tehnologie aplicată, despre a lucra şi a te familiariza cu programele utilizate în mediul de business, dar şi despre a învăţa mai mult decât ţi se cere, pe cont propriu.

Cum ar fi dacă ne-am bucura sincer de fiecare descoperire şi ne-am îndrepta curiozitatea către lucrurile care să ne ajute să creştem?! Joburile acestea de început sunt despre posibilitatea de a avansa pentru că eşti curios şi sincer, interesat de organizaţie.

Cum ar fi dacă înainte să cerem ne-am concentra pe a da?! Primul job este despre a-ţi scrie propriul plan de dezvoltare personală şi profesională şi despre „a merge cu încredere în direcţia visurilor tale.”

Aţi putea înţelege că cele de mai sus sunt doar sfaturi pentru tinerii absolvenţi. Ei bine, aşa ar putea părea la o primă vedere. Eu cred că dincolo de aceasta, ele pot fi cu mult mai mult de atât. Ar trebui să fie o lecţie de învăţat în continuu şi predat de noi toţi: CEO’s, oameni de HR, manageri de departament, părinţi, profesori, colegi cu experienţă sau simpli prieteni.

Cristina Savuică este Chief Happiness Officer în cadrul companiei de consultanță în resurse umane Lugera-The People Republic, companie care în anul 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 40,2 milioane euro. Povestea de succes a Cristinei a început în anul 2000 când a fost numită Country Manager pentru prima reprezentanță Lugera din Romania, cu promisiunea că dacă își va îndeplini în trei ani obiectivele financiare, va fi numită partener. A reușit să realizeze acele obiective încă din cel de-al doilea an și a devenit Managing partner cu o cota de 20% din acțiuni. Au urmat apoi participații în cadrul reprezentanțelor din Olanda, Polonia și Cehia, iar pe plan local diversificarea liniilor de business.