Ergofobia – teama irațională de a munci

Ergofobia este teama profundă și persistentă de a munci. Un alt nume pentru această fobie este ergasiofobia sau "aversiunea față de locul de muncă". Ambii termeni provin de la cuvintele grecești “ergon”, care înseamnă muncă și “phobos”, care provine de la zeul grec al fricii.

Ergofobia face parte din tulburarea de anxietate socială. Persoanelor care suferă de aceasta le este frică să caute un loc de muncă din teama ca superiorii să nu țipe la ei sau, în general, din cauza performanței sau a anxietății sociale.

Teama irațională de a munci este o fobie complexă, deoarece ea poate face parte din alte fobii sau probleme psihice. De exemplu, persoana suferindă ar putea să se teamă de munca manuală din cauza fricii de a nu se răni. Însă, cele mai multe persoane se tem de munca non-manuală. se tem de socializarea cu ceilalți.

Această fobie poate fi profund debilitantă, deoarece persoana suferindă este întotdeauna dependentă de alții legat de alimente și de bani și ar putea avea relații tensionate cu cei dragi. Uneori, ea nu este în măsură să solicite ajutor din cauza resurselor financiare limitate.

De ce apare ergofobia

Teama irațională de a munci poate afecta 2 tipuri de oameni: cei care au avut deja locuri de muncă sau cei care nu au mai lucrat niciodată în viața lor. Există multe cauze care stau la baza acestei fobii:
Schizofrenia – o tulburare mentală care poate duce la teama de anumite situații sociale

• Teama de a nu fi respins – persoana a avut un loc de muncă înainte, dar a fost concediată brusc. Acest lucru poate duce la teama de a nu mai fi respinsă și provoacă o ergofobie permanentă
• Unele medicamente, tulburările de somn sau stresul. Plictiseala și oboseala sunt reactii adverse frecvente ale multor medicamente prescrise pentru depresie
• Un incident traumatic sau negativ – un incident legat de muncă, hărțuire sau agresiune de către colegi, un jaf sau luare de ostatici la locul de muncă, care poate duce la tulburări de stres posttraumatic. Anxietatea de performanță sau teama de a nu duce la bun sfârșit sarcinile atribuite sau teama de a vorbi în public
• Căutarea unui loc de muncă implică, adesea, acordarea de interviuri îndelungate și socializare cu viitorii colegi, șefi etc. Pentru cineva care are deja anxietate sau suferă de tulburări nervoase, aceasta poate fi o situație stresantă care poate duce la aversiune permanentă față de locul de muncă sau la fobie
• Depresia clinică sau disfuncții neurologice – persoanele depresive au mai multe șanse de a suferi de o teamă profundă legată de vânătoarea de joburi. De asemenea, persoanele cu probleme neurologice, cum ar fi tulburările obsesiv-compulsive, au tendința de a evita munca.

Care sunt simptomele

Mulți oameni se confruntă cu aversiunea de a se trezi zilnic dimineața și de a merge la lucru, dar în caz de ergofobie, individul suferă de o problemă foarte gravă în acest sens; numai gândul legat de locul de muncă este suficient pentru a provoca un atac de panică.

Simptomele includ:

• Senzație de amețeală, greață, transpirație și lipsa aerului
• Senzația de "ceață" sau detașare de realitate. Persoana nu este în stare să se exprime în mod clar și nu poate auzi sau interpreta ceea ce se spune. Simte că memoria ii este secată
• Adesea, pentru observatori, fobicul pare normal. Cu toate acestea, în mintea lui se petrec o serie de reacții: dorința de a fugi sau de a se ascunde, de a plânge, are gânduri legate de moarte etc.
• În afară de a evita munca, persoana ar putea să facă abuz de substanțe, alcool sau droguri pentru a combate fobia. Acestea ajung să înrăutățească situația.

Ergofobia dusă la extrem îl determină pe cel suferind să stea departe de muncă timp de multe zile, ajungand să fie retrogradat sau concediat. Acest lucru îi sporește și mai mult teama de a munci. În plus, există și alte complicații, cum ar fi relațiile tensionate, divorțul, datoriile, neglijarea sănătății personale, a igienei, etc. În multe cazuri, persoana ar putea să-și piardă locuința sau să sufere de malnutriție severă.

Ergofobia se poate trata

Psihoterapia este cea mai bună soluție pentru depășirea ergofobiei. Acest lucru este, adesea dificil, deoarece persoana suferindă ar putea să nu aibă resursele necesare pentru a face acest lucru. Psihoterapia, consilierea, hipnoterapia și terapia de grup reprezintă câteva opțiuni eficiente de tratament pentru această fobie. Cu toate acestea, ratele de succes variază în funcție de timpul și durata tratamentului.

Desensibilizarea sistematică sau terapia cu expunere graduală pot, de asemenea, să acționeze în acest scop; persoana ar putea încerca să lucreze cu jumătate de normă și să mărească treptat orele până la realizarea timpului complet de lucru.

Cum te poți ajuta singur:

• Sarcinile ar trebui împărțite în pași mai mici; e bine să folosești o agendă pentru acest lucru;
• Este necesar să încerci să rezolvi sarcinile mai dificile în prima parte a zilei și să fii ajutat de colegi;
• Ergofobia este caracterizată printr-un pesimism exagerat, așa că pentru a-ți îmbunătăți starea de spirit este bine să te înconjori de culori: hârtie A4, post-it-uri și dosare colorate. Astfel vei putea ține mai ușor evidența documentelor și nu vei mai fi atât de speriat de dificultatea proiectelor;
• Stresul acumulat în doze mari poate fi eliminat prin exerciții fizice, meditație, o alimentație cât mai naturală și o hidratare corespunzătoare.

Nadia Gorduza, MD, EMBA
Psihoterapeut & Coach
www.idtherapy.ro
A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti în 2000 şi EMBA ASEBUSS în 2007.
Este certificată la nivel internaţional că trainer şi psihoterapeut în Terapie de Expunere Virtuală, Terapie de Cuplu prin Metoda Gottman şi Psihoterapie Scurtă Strategică.
Reprezintă în România Gottman Institute Seattle SUA, renumit la nivel mondial pentru terapia de cuplu şi parenting.
De asemenea este reprezentantă a Virtually Better Inc, Atlanta USA, primul institut de cercetare şi dezvoltare programe de "Virtual Exposure Therapy" pentru terapia Fobiilor Specifice, Mindfulness şi Relaxare.
A absolvit High Clinical Master în Psihoterapie Strategică la Institutul de Psihoterapie Scurtă Strategică din Arezzo, Italia.
Este specializată în Profiling prin Facereading ţinând cursuri pentru departamentele de resurse umane sau headhunting.
A fondat Id Therapy Bespoke Treatment Center(www.idtherapy.ro), primul centru de soluţii psihoterapeutice personalizate, consultanţă psihologică şi corporate din România creat pe conceptul inovativ de "bespoke medicine".