Impactul emoțiilor asupra sănătății
Omul pare că a știut dintotdeauna că mintea lui exercită o influență puternică asupra corpului său și că gândurile pot avea efecte utile sau dăunătoare asupra emoțiilor sale și sănătății fizice. Vorbe din popor precum “a murit de inimă frântă” sau “a pierit de durere” exprimă această relație.
Noile cercetări validează această cunoaștere intuitivă ancestrală, arătând că emoțiile sănătoase trebuie trăite și exprimate într-un mod corespunzător pentru a îmbunătăți starea mintală și fizică. Emoțiile nesănătoase sau emoțiile sănătoase cărora nu li se permite exprimarea pot suprima energia vieții și pot crește tendința către mecanisme de adaptare nesănătoase, boli cronice sau manifestări autoimune.
Ne-am obișnuit să clasificăm emoțiile în pozitive sau negative, dar o modalitate mai bună de a le evalua ar fi să observăm cum afectează perspectiva generală asupra vieții într-un set dat de circumstanțe. De exemplu, în unele situații, furia sau frica pot reprezenta o reacție pozitivă, în timp ce în altele pot fi nepotrivite și, prin urmare, negative.
Emoțiile negative și sănătatea
Problemele de sănătate pot apărea atunci când emoțiile negative sunt rezultatul concentrării excesive asupra trecutului sau a anxietății constante, și nu o reacție la situația actuală.
Neuroticismul este o trăsătură de personalitate fundamentală, caracterizată de anxietate, teamă, dispoziție variabilă, îngrijorare, invidie, frustrare, gelozie și singurătate. Persoanele cu un scor înalt în ceea ce privește neuroticismul vor simți mai des decât ceilalți anxietatea, furia, vina și depresia.
Astfel de persoane au un răspuns amplificat la factori de stres, interpretează diverse situații ca fiind amenințătoare, iar frustrările minore le sunt foarte dificile. Adesea, sunt timizi și pot avea dificultăți în controlul impulsurilor și amânarea satisfacerii dorințelor.
Dereglarea imunitară ca rezultat al factorilor psihologici, cum sunt emoțiile nesănătoase, ar putea fi mecanismul subiacent îmbătrânirii, bolilor cardiovasculare, osteoporozei, diabetului de tip 2, artritei, unor forme de cancer și chiar fragilității, prin producția de substanțe inflamatorii în organism ca răspuns la afectul negativ.
Emoțiile pozitive și sănătatea
Dimpotrivă, o perspectivă pozitivă asupra vieții este asociată cu tensiune arterială mai scăzută, reducerea riscului cardiovascular, controlul mai bun al greutății, niveluri sănătoase ale zahărului din sânge și o viață mai lungă. Sănătatea neuronală și funcționarea neurală, sănătatea cardiovasculară, funcția imunitară și fiziologia endocrină sunt implicate în răspunsurile la stres.
Reglarea emoțională
Capacitatea de a-ți controla emoțiile și de a promova o mentalitate pozitivă ar fi, așadar, de ajutor pentru a te adapta bine la mediul în care trăiești, îmbunătățind atât starea de bine fizică, cât și sănătatea emoțională.
Când emoțiile pozitive predomină, nu este vorba doar despre fericire pură. În schimb, persoanele cu astfel de emoții tind să facă față mai bine situațiilor dificile, recăpătându-și capacitatea de a merge mai departe în viață și de a face față mai ușor cerințelor impuse. Acest lucru se numește reziliență emoțională și este de neprețuit dacă vrei să trăiești cu sens și scop în ciuda situațiilor dificile.
Răspunsurile emoționale pot fi învățate, la fel ca oricare alt obicei sănătos. Metodele de învățare a reglării echilibrului emoțional includ momentele de liniște, terapia cognitivă și momenteșe de introspectie și retragere, când oamenii reflectă asupra lucrurilor importante pentru ei și cum le pot prioritiza în viața lor.
De exemplu, când oamenii reflectă asupra actelor de bunătate și compasiune și cum să le dezvolte în propria viață, rezultatele în ceea ce privește comportamentul lor sunt unelepozitive – și se reflectă în circuitele de recompensă ale creierului lor. Schimbările asociate includ sentimente pozitive și conexiuni sociale mai puternice, precum și o reglare nervoasă îmbunătățită a ritmului cardiac.
În același mod, autoafirmarea, în sensul de a gândi la lucrurile pe care le apreciezi cel mai mult, poate ajuta la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de schimbările comportamentale sănătoase care pot promova o sănătate bună. Recunoștința amplifică sentimentele de bucurie, iar iertarea reduce sentimentele de durere și amărăciune.
Cum să dezvoltăm reziliența emoțională
În primul rând, cultivarea rezilienței este un proces care necesită efort și dedicare. Există câteva direcții principale către care putem orienta această dezvoltare: conexiunea socială, bunăstarea personală, gândirea pozitivă și găsirea însemnătății.
Iată câteva strategii concrete prin care putem atinge aceste direcții:
Prioritizează relațiile interpersonale – în momentele dificile, tentația de a te izola poate fi mare, dar aceasta nu este o strategie eficientă. În schimb, caută persoane empatice și încearcă să te conectezi cu ele. Sprijinul găsit în oameni care pot valida și înțelege trăirile tale poate fi de mare ajutor în dezvoltarea rezilienței.
Îngrijește-ți corpul – este important să acorzi atenție și iubire propriului corp. Stresul generat de evenimentele negative poate afecta atât aspectul emoțional, cât și cel fizic. Adoptă un stil de viață sănătos, care include alimentație echilibrată, somn suficient, hidratare adecvată și exerciții fizice regulate. Aceste aspecte te pot ajuta să faci față mai bine stresului și să îți menții sănătatea mentală și fizică.
Evită evadarea în comportamente dăunătoare – alcoolul, drogurile sau alte substanțe nu reprezintă o soluție eficientă pe termen lung pentru a face față dificultăților. În schimb, concentrează-te pe a oferi corpului resursele necesare pentru a gestiona conștient situațiile dificile.
Menține o perspectivă echilibrată – modul în care privești și interpretezi evenimentele este esențial. Înlocuiește gândurile iraționale cu raționamente mai obiective și încearcă să pui lucrurile în perspectivă.
Amintește-ți că ceea ce trăiești în prezent este temporar și că poți avea control asupra modului în care reacționezi. Întreabă-te cum vei privi aceste evenimente în viitor și înțelege că ești capabil să le depășești.
Pe parcursul dezvoltării rezilienței, conștientizarea de sine joacă un rol crucial. Încearcă să ai o înțelegere clară a propriei personalități, a punctelor tale forte și slabe, a gândurilor, convingerilor, motivațiilor și emoțiilor tale. Această conștientizare îți va permite să înțelegi și să gestionezi mai bine relațiile cu ceilalți și să răspunzi într-un mod constructiv în diverse situații.
