Mai e nevoie de bacalaureat în România?

Bacalaureatul în statisticile Ministerului Educației Naționale

Din totalul celor 136.866 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 123.615. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 117 candidaţi. Au promovat 83.687, adică 67,7%. Au obținut media zece 104 elevi (cam tot atâția, ca număr, câți au fost eliminați !).

Cele mai mari procentaje de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj (81,14%), Iaşi (80,27%) şi Brăila (77,13%), iar cele mai slabe în județele Ilfov (34%), Teleorman (47,30%), Giurgiu (47,44%), Harghita (53,69%) și Călărași (56,03%).

Rata medie de promovare a bacalaureatului în acest an a scăzut cu 3,7 procente față de anul trecut, deși, din 2014, aceasta a crescut în fiecare an (59,3% în 2014, 66,4% în 2015, 66,7% în 2016, 71,4% în 2017).
Potrivit Ministerului Educaţiei, în județul Prahova, în trei licee niciun elev care a susţinut examenul de bacalaureat nu a fost declarat admis. Situaţie similară (3 licee) şi în judeţul Olt, câte două licee din judeţele Alba și Timiș etc.

Tot județul Timiș deține recordul celor mai slabe rezultate, la Liceul Tehnologic Agricol din Orţişoara, de şapte ani niciun elev nereușind să promoveze examenul de bacalaureat, în timp ce tot la un liceu tehnologic, dar din județul Bihor, deși s-au investit 6 milioane de euro, rata de promovare este nulă.

Cum spuneam în deschiderea articolului, acesta este doar vârful de aisberg al crizei cronice în care se află învățământul românesc.

Bacalaureatul în statisticile reale

După cum vom vedea, în realitate, rata absolvenților de liceu cu bacalaureat este cu mult sub procentajul anunțat de Ministerul Educației Naționale. Aceasta pentru că ministerul, inspectoratele școlare și chiar școlile înseși calculează rata promovare ca reușită doar în funcție de numărul de elevi prezenți la probele de bacalaureat și nu în funcție de numărul de elevi înscriși în anul școlar anterior în clasa a XII-a de liceu/de nr. absolvenților de liceu. Se obține în acest fel o abatere semnificativă în sus ca rată falsă de succes.

Este o realitate ce poate fi ușor probată dacă ținem cont că în anul școlar 2017/2018 erau înscriși în clasa a XII-a cu aproximativ 25.000 de elevi mai mult decât s-au prezentat la sesiunea de bacalaureat din luna iunie a acestui an. Așadar, încă o cincime ce trebuie adăugată la treimea ce a picat examenul de bacalaureat. Calculați în acest fel rata de succes și veți obține un procentaj de promovabilitate cu mult sub cel anunțat oficial de minister.

Cine sunt vinovații

Există înrădăcinată tendința la români de a căuta oriunde și în orice vinovați. Vina e trăsătură națională. Desigur, nici învățământul și instituțiile sale nu fac excepție. Este ușor de constatat că în comuna primarului fără bacalaureat, undeva în Gorj, unde niciun elev n-a reușit de doi ani să promoveze acest examen, primarul dă vina pe școală și pe profesori, profesorii pe elevi și pe sistem. Sistemul însă îi tolerează în continuare, cu prețul unor eforturi financiare deloc neglijabile și a unor concesii ce-i fac rău sistemului însuți.

De ce se întâmplă acest lucru? Cum se poate ca Liceul Tehnologic Agricol din Orţişoara, județul Timiș, spre exemplu, să mai funcționeze, să mai existe, din moment ce de şapte ani niciun elev de la acest asa-zis liceu nu a reușit să promoveze examenul de bacalaureat? Ce au făcut primăria, inspectoratul, ministerul, comunitatea pentru a schimba situația la acest liceu? Dar cei din Bihor, din moment ce la liceul în care s-au investit 6 milioane de euro rata de promovare a bacalaureatului este 0?!

Există, desigur, scuze și motive, unele plauzibile, ca de exemplu faptul că la aceste școli intră elevi cu medii sub 5, uneori de 1 și 2, adică cu achiziții 0, precum promovabilitatea lor la bacalaureat, în timp ce, pentru a promova bacalaureatul, e nevoie de media 6 (să recunoaștem, drum lung și greu de parcurs cu astfel de elevi!). În plus, acești elevi nu au o minimă motivație pentru învățare, pentru muncă, în general. Primarul gorjan se scuză că îi scoate cu poliția comunitară de prin baruri și-i duce la școală, unde profesorii îi pun sau nu-i pun absenți. În alte astfel de licee, presa semnalează că elevii sunt prezenți doar în cataloage, în realitate ei fiind la muncă în străinătate, pentru că vor să câștige și pentru că școala nu le dă această oportunitate, nu-i motivează.

Profesorii nu sunt nici ei motivați, salariile nu sunt motivante, cariera didactică nu mai e carieră, ci un job oarecare… Școala e în criză. Și de aici și concluzia: criza rezultatelor bune la examenele naționale.

Criza educației se poate rezolva numai prin educație

Oricâte motive, cauze și oportunități am căuta, pentru a ieși din această criză a educației, pe care, de mai bine de două decenii, ne facem că nu o vedem, există o singură soluție: educația.

Lipsa de educație poate fi suplinită numai prin educație. Școala românească trebuie să iasă din cercul vicios al pregătirii elevilor pentru a avea succes la școală și nu pentru a reuși în viață. Goana după note mari și transmiterea/memorarea excesivă de informație, mania topurilor și clasamentelor școlare, locale, județene și naționale, trebuie înlocuite cu programe de formare a competențelor și atitudinilor, cu educația și motivarea pentru muncă cinstită și, la nevoie, pentru jertfă.

Și asta, nu numai ca un omagiu pentru sacrificiile și făuritorii Marii Uniri al cărei centenar îl sărbătorim în acest an. Școala românească trebuie adusă în pas cu vremurile pe care le trăim. O școală bună, deși își trage sevele din trecut, trebuie să pregătească tânăra generație pentru mâine, pentru viitor.

Un viitor de regândit în România din punct de vedere educațional, în concordanță cu spiritul vremii și cu principiile celei de-a patra revoluții industriale. O școală de 4G, într-o țară cu cei mai buni copii ai ei salariați ai marilor corporații străine, cu jumătate din populația activă risipită prin lume, cu false elite și false valori, într-o țară văduvită de educație prin modele pozitive, măcinată de cancerul corupției, veți spune că e foarte greu, chiar imposibil de realizat.

Și nu sunteți departe de adevăr, din moment ce bunăstarea clădită pe nemuncă și gloria fără merite fac casă bună cu înaltele poziții politice și sociale, cu falsele valori. O țară pe dos, în care, cum ar spune Marin Sorescu, totul e invers. Prin urmare, educația și valorile ei sunt și ele puternic alterate. Soluția e, desigur, tot educația. Numai că, pentru a schimba educația, e nevoie de opțiunea și voința unei clase politice ce trebuie formată tot prin educație. Altfel spus, de a schimba acest cerc vicios de azi într-un cerc virtuos de mâine. În caz contrar, cu siguranță, nu mai e nevoie de bacalaureat în România.

Prof. dr. Mircea BERTEA

Președinte, Asociația Națională a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP)