Oamenii nu părăsesc locuri, ci oameni. Implicațiile generației Zen
De ce ne interesează situațiile de criză și rezistență psihică atunci când focalizarea atenției primește 8 secunde din partea noii generații de profesioniști? Deoarece dezvoltarea ca mediu de viață socială și profesională în mediul online sau abordarea vieții profesionale din perspectiva libertății și lipsei de reguli este din punct de vedere intrapsihic o evadare. O eludare a vieții reale, care este relațională.
Oamenii nu părăsesc locuri, ci oameni. Altfel spus, oamenii caută oameni, au nevoie de relaționare sănătoasă. Astfel că angajatul caută inconștient securizarea prin relații așa cum a învățat singur. Conectarea este o nevoie primară de supraviețuire. Deconectarea din relație este cea care poate duce și la depresie.
Ruptura afectivă
Studiile Organizației Mondiale a Sănătății arată că în 2020 depresia va fi noua cauză de invaliditate la nivel mondial, după bolile cardiovasculare. Rolul stresului în aceste boli este foarte important și, așa cum simțim adeseori, el este factor important și în capacitatea biologică de a da randament în activitatea școlară și profesională. Studiile arată că locuitorii orașelor au o tensiune sangvină mai mare decât a celor din zonele rurale. Totodată, vigilența defensivă și conflictul teritorial pe durate lungi de timp, așa cum se întâmplă deseori la locul de muncă, au ca rezultat creșterea tensiunii sangvine.
O altă provocare a generațiilor tinere este criptomoneda. Validitatea ei, ca și în cazul jocurilor de noroc, duce către dezvoltarea anxietății. Dependența de jocuri de noroc ori de droguri, fie ele legale sau ilegale, au ca sursă lipsa de conectare autentică, ruptura afectivă. Nevoia de apartenență și relaționare în care respectul, încrederea și autenticul să fie piese de temelie.
Spunem că lumea s-a schimbat și nevoile împreună cu ea. Psihicul funcționează însă la fel. Doar forma strategiilor de coping (procesul activ prin care un individ face față vietii și unei situații stresante și reușește să o stăpânească). Coping constructiv sau coping negativ. După cum spunea John S. Mill, “cine știe doar partea sa din poveste știe prea puțin din ea”.
Așa cum pentru dezvoltarea capacității psihice de a face față situațiilor grele din viață este nevoie de utilizarea resurselor persoanei și nu a limitelor ei, așa și pentru retenția personalului este nevoie de colaborare pe baza resurselor profesionale și personale.
Noul lider va găsi nu metode de răsfăț prin care să eludeze la rândul lui realitatea nevoii de conectare, ci metode noi de a evidenția valoarea angajaților ca persoană.
Valorifică resursele și potențialul angajaților. Și tu fii egalul lor. Egalitatea implică responsabilitate. Egal în grijă pentru propria sănătate fizică și psihică, egal în responsabilitatea pentru sine, ceilalți și mediul de lucru, pentru rezultatul final, egal în aportul tău în relația cu celălalt (indiferent de stat și statut), egal în capacitatea de a respire pentru a merge înainte când știi că alături de ține sunt oameni care te înțeleg și te susțin să reformulezi paradigma “relației“ din care faci parte.
Carmen Goșa
Psihoterapeut Integrativ –
Institutul Român de Psihoterapie Integrativă