OPINIE | Liviu Huluță, cofondator, inki.tech: Digitalizare fără shift

Digitalizarea de fațadă nu o să te ajute la nimic. Un pic de curaj și de conștientizare a riscurilor te pot transforma din victimă a tehnologiei în învingător.

Contextul în care companiile se uită astăzi spre viitor este dominat de discuții interminabile despre beneficiile și riscurile implementării inteligenței artificiale. Totuși, avansul tehnologic pe care îl trăim astăzi nu poate fi desprins complet de realitate, ca și cum ar fi o tehnologie extraterestră.

Fac mulți pași în spate și reflectez la primii dintre cei peste 20 de ani de carieră pe care i-am acumulat. La unul din joburile pe care le-am avut, la o companie globală cu o reputație extraordinară, a trebuit să mă ocup de clienți din zona de tehnologie: Microsoft, HTC (tocmai lansau primul smartphone) sau Vodafone. Îmi place să cred că înțelegerea acestor industrii este ceea ce m-a diferențiat în obținerea acelui rol. În prima zi de lucru mi s-a spus că ar trebui să „facem rost” de un laptop, până atunci pot lucra pe unul vechi, foarte vechi, căruia îi lipsea tasta shift (stângă). Am comandat atunci primul laptop din companie prin eMAG, era anul 2006.

Astăzi, sunt multe companii în care bugetele pentru digitalizare au rămas cam la fel ca procent din cifra de afaceri în ultimii 5 ani, dar pretind că revoluția tehnologică ar trebui să le ajute să eficientizeze procese, să își mărească profiturile și să îmbunătățească performanța angajaților. Orice schimbare într-o organizație are un cost, o transformare digitală trebuie văzută ca o investiție.

Transformarea digitală nu înseamnă doar upgrade tehnologic, ci o schimbare culturală. Succesul depinde de asumarea riscurilor și investiții îndrăznețe, iar 70% dintre transformările majore eșuează din cauza temerii de schimbare. Cultura care sprijină inovația este cheia succesului.

Avantajul competitiv al omului este acela că poate lucra în echipă, acum chiar și global, că poate să aducă laolaltă creativitatea, puterea de procesare și nuanțe culturale de pe tot mapamondul. Fenomenul Open Source e cel mai bun exemplu că oamenii pot crește exponențial valoarea dacă lucrează împreună. Un studiu recent Harvard arată că valoarea adăugată a OSS este de aproape 9 trilioane de dolari și că firmele ar plăti astăzi de 3,5 ori mai mult dacă nu ar exista open source software.

Decizii mici, semnale mari

Mentalitatea digitală a unei companii se vede în cele mai mici decizii. Uită-te, de exemplu, la laptopurile și instrumentele pe care le folosesc angajații tăi. Lucrează pe dispozitive vechi de 5–7 ani care abia mai rulează software-ul actual sau au echipamente rapide și moderne care le stimulează productivitatea? Astfel de alegeri transmit un mesaj clar despre cât de mult valorizează conducerea tehnologia. Un CEO care investește constant în echipamente noi și în platforme moderne de colaborare transmite că organizația este pregătită să îmbrățișeze schimbarea; unul care economisește la IT probabil face același lucru și cu inovația. Fiecare decizie aparent minoră – cât de des se schimbă dispozitivele, dacă datele sunt mutate în cloud, ce software este aprobat sau câtă pregătire este oferită – reflectă cultura organizațională. Într-o companie cu o abordare „digital-first”, fiecare provocare este întâmpinată cu soluții tehnologice, iar fiecare oportunitate de eficientizare este valorificată. Dacă însă mentalitatea este „merge și așa”, acea complacere poate deveni parte din ADN-ul companiei.

• Investiții în echipamente: Oferi celor din echipă laptopuri și telefoane moderne sau îi pui să „se descurce” cu dispozitive vechi?
• Adoptarea de instrumente: Folosești servicii cloud, AI și analize de date sau rămâi blocat în sisteme învechite și foi Excel?
• Empowerment pentru angajați: Încurajezi experimentarea și învățarea continuă sau respingi ideile noi din cauza incertitudinii?

Aceste întrebări, deși tactice, spun multe. O companie care valorizează agilitatea va oferi oamenilor cele mai bune instrumente și libertatea de a inova. În schimb, o organizație temătoare va reflecta asta prin tehnologie depășită și politici rigide. Liderii trebuie să evalueze aceste decizii „mici” – ele arată dacă o cultură este pregătită pentru transformare.

Practic, ce e de făcut?

Empowerment. Noi, la inki, am oferit în primul rând libertate. Am oferit colegilor libertatea de a folosi unelte AI pentru a-și ușura jobul. Am optat întotdeauna pentru sisteme sau setări ale acelor sisteme care să ne protejeze confidențialitatea, dar nu am trăit în frică, am oferit libertate. Unii colegi au adus multe unelte, alții – deloc. Am putut totuși experimenta și apoi decide ce implementăm la nivel general.

Enforcement. Nu toată lumea se simte confortabil cu unelte noi. E rolul managementului să implementeze astfel de soluții pentru că un deployment parțial aduce riscul de a dezvolta asimetric echipele din cadrul aceleiași organizații. Deci cele mai bune unelte, cu impact general, trebuie folosite de toată lumea. Nu e doar în interesul companiei, ci și al fiecărui coleg să devină mai performant și mai eficient cu timpul pe care îl petrece muncind – nu de dragul companiei, ci de dragul propriei cariere și propriei dezvoltări.

OK, dar pentru companiile foarte mari lucrurile sunt ceva mai complicate?

Implementarea GenAI într-o companie mare presupune investiții semnificative în hardware specializat, baze de date bine puse la punct și resurse de calcul pentru antrenarea modelelor. În plus, riscurile — de la halucinații ale modelelor la probleme de confidențialitate — necesită o gestionare atentă.

De aceea, companiile ar trebui să definească clar, împreună cu furnizorii, cum vor fi împărțite responsabilitățile, resursele și riscurile financiare, tehnologice și operaționale. Este esențial ca toate părțile implicate să cadă de acord asupra riscurilor specifice (ex. breșe de securitate, bias-uri, încălcări de IP) și asupra obligațiilor fiecăruia în gestionarea acestora, inclusiv în ceea ce privește răspunderea financiară și legală.

Catalogul G2 numără peste 1.000 de furnizori de servicii GenAI care au adăugat 600 de produse noi în ultimele 14 luni. Deci nu există încă un lider incontestabil, deci riscul de a alege partenerul greșit e mare, foarte mare.
Sfatul nostru: izolați riscul într-un proiect specific, poate chiar o entitate separată, și creați parteneriate cu start-upuri sau scale-upuri cu care să împărțiți riscurile și beneficiile.

Liderii nu-și mai pot permite jumătăți de măsură. Următorul Blockbuster sau Kodak se conturează deja printre cei care refuză adaptarea. În schimb, companiile care cultivă o cultură digitală curajoasă pot deveni următorul Netflix sau Domino’s.

Mesajul este clar: tratați digitalizarea ca pe o provocare culturală și o oportunitate. Inspirați-vă echipa cu o viziune despre ce e posibil atunci când îmbinați tehnologia cu talentul. Puneți sub semnul întrebării fiecare presupunere, încurajați inovația și fiți gata să vă reinventați propriul succes. Într-o lume în continuă schimbare, curajul este cea mai bună strategie.

CITEȘTE ȘI: Andrei Țăranu – Explozia internetului face studiul mult mai superficial

Foto: Liviu Huluță, cofondator, inki.tech