Remote sau back in the office? OPINIE | Mădălina Cazamir, Group Marketing & Communication Director Farmexim – Help Net

Ce își doresc angajații și cum impactează remote‑ul cultura organizațională

Suntem în 2025 și navigăm în lumea interesantă – și, uneori, complicată – a muncii la distanță. Ceea ce era înainte de anul 2020 considerată drept condiție de lucru inovatoare este astăzi normă și mod de lucru normal. Vremurile în care exista doar un program fizic par de mult uitate, iar companiile au îmbrățișat deja o nouă eră a flexibilității, cu o forță de muncă răspândită în orașe, în țări și chiar continente. Ce vine odată cu această libertate? O provocare extraordinară: încurajarea unei culturi puternice a companiei care să depășească granițele fizice.

De ce este importantă cultura muncii la distanță?

O cultură pozitivă a muncii la distanță poate spori satisfacția și bunăstarea angajaților. Atunci când angajații se simt susținuți, de încredere și apreciați în mediul lor de lucru la distanță, este mai probabil ca aceștia să înregistreze niveluri mai ridicate de satisfacție profesională și fericire generală.

Conform ultimului studiu – „Barometrul fericirii la locul de muncă” – realizat de Pluxee, în februarie 2025, 7.0 este scorul general pentru sănătatea culturii organizaționale în România (pe o scară de la 1 la 10) și 7.1 este scorul implicării angajaților. Cei care raportează un nivel mai scăzut de fericire și implicare sunt cei cu vârste între 19 și 30 de ani, iar angajații din companiile mici (sub 50 de angajați) se simt mai conectați la strategia și valorile organizației. Zona Bucovinei are cei mai fericiți angajați, iar la polul opus se află cei din Muntenia.

Acestea sunt cifre demne pentru o dezbatere generoasă despre noile straturi ale culturii organizaționale.

Ce impact are munca remote asupra culturii organizaționale

Atunci când căutăm elemente ale modului în care munca de la distanță, ca variabilă, poate afecta cultura organizațională, suntem atenți la comportamentele oamenilor. Unii angajați, în lipsa unor întâlniri fizice cu colegii la birou, sunt nevoiți să se informeze reciproc mai mult. Prin urmare, sunt mai transparenți în ceea ce privește munca și colaborarea se îmbunătățește. Acest lucru ar putea fi argumentat ca o schimbare în dinamica relaționării între colegi, observând o transparență sporită a partajării. Se presupune că motivul pentru care colegii sunt mai transparenți și mai deschiși cu privire la munca lor este că distanța fizică obligă la mai multă claritate, în primul rând în ceea ce privește munca și contribuția personală.

Există trei caracteristici importante ale muncii la distanță implicate în efectul său asupra culturii organizaționale: independența de timp și loc, autonomia angajaților și utilizarea tehnologiei informației.

Munca la distanță se desfășoară oricând și de oriunde. Cu independența locației și a timpului, există mai puține oportunități pentru interacțiuni informale între indivizi.

În loc să se bazeze pe surse relaționale de sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor, cum ar fi managerii și colegii de muncă, indivizii sunt autonomi în îndeplinirea sarcinilor lor. Aceștia pot utiliza tehnologii la distanță (de exemplu, sisteme de gestionare a cunoștințelor, baze de date intranet) pentru a-și îndeplini sarcinile. Atunci când interacțiunile sunt minime, comunicarea așteptărilor organizaționale de către superiori și înțelegerea acestor așteptări de către angajați pot deveni greoaie.

În timp ce tehnologia informației permite transmiterea ușoară de date și informații explicite, este un mijloc de comunicare căruia îi lipsesc indicii vizuale ambientale și spontaneitatea care pot contribui la perpetuarea culturii organizaționale.

Deși unii consideră că nimic nu este mai rapid decât viteza interacțiunii umane și că o conversație de 30 de secunde poate înlocui un e-mail care durează ore sau chiar zile, specialiștii susțin că posibilitatea lucrului de acasă este benefică și poate sprijini cultura organizațională.

Pe piața competitivă a locurilor de muncă din prezent, oferirea de oportunități de lucru la distanță și cultivarea unei culturi a muncii la distanță favorabile pot diferenția o organizație și o pot face mai atrăgătoare pentru potențialii angajați. Prithwiraj Choudhury, profesor asociat la Harvard Business School, care studiază munca la distanță, este de părere că „atunci când permiți flexibilitatea, îți extinzi rezervorul de talente”.

Cultura muncii la distanță poate contribui și la durabilitatea mediului prin reducerea amprentei de carbon asociate cu naveta și consumul de energie legat de birou. Permițând angajaților să lucreze de acasă sau din alte locații la distanță, organizațiile pot contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la atenuarea impactului lor asupra mediului.

Așadar, munca la distanță oferă numeroase beneficii, dar prezintă și provocări unice care pot avea un impact asupra culturii organizaționale și bunăstării angajaților. De exemplu, pot apărea uneori întreruperi ale comunicării, există diferențe de fus orar, probleme tehnice, socializare redusă, colaborare defectuoasă, proces anevoios de onboarding sau nealinierea obiectivelor și așteptărilor.

Ce putem face? Să utilizăm mai multe canale de comunicare, să promovăm socializarea virtuală prin activități de teambuilding, de exemplu, să programăm întâlniri individuale regulate, evenimente virtuale de consolidare a echipei, să încurajăm angajații să creeze acasă spații de lucru dedicate, să stabilească limite între viața profesională și cea personală.

O întrebare fără răspuns

Conceptul de cultură organizațională primește în prezent o atenție deosebită în cadrul organizațiilor și este considerat de mulți ca fiind crucial pentru afaceri.

Va fi munca la distanță un model de lucru sustenabil sau va avea un impact semnificativ asupra culturii organizaționale în următorii ani? O întrebare al cărei răspuns se construiește încă.

Este greu de evaluat dacă aceste schimbări au condus la o cultură organizațională mai puternică sau mai slabă, deoarece nu există o rețetă sau o definiție pentru ambele. Tot ce ne rămâne este să fim activi, deschiși și conectați la lumea din jurul nostru și la oamenii care sunt cel mai valoros activ al unei organizații.

Care este rețeta unui mediu sănătos de lucru la distanță

În călătoria noastră de a livra sănătate zi de zi, am învățat cât de puternice sunt unele componente-cheie, precum oamenii, datele, procesele și acțiunile.

Grupul PHOENIX ROMÂNIA (Farmexim I Help Net I EL Pharma) s-a aliniat la tendințele pieței de muncă și a abordat flexibilitatea forței de muncă în strategia de afaceri și operațională a organizației. Ne-am asigurat că există protocoale, politici, procese și infrastructură pentru ca echipele să aibă instrumentele de care au nevoie pentru a-și duce la bun sfârșit taskurile zilnice.

Organizația noastră s-a aflat în plin proces de redesign pentru îmbunătățirea structurii interne. Procesul s-a desfășurat cu atenție asupra echipelor, încercând permanent să balansăm nevoia de a ne ajusta rapid operațiunile cu pregătirea companiei pentru o asemenea schimbare. Trainingurile, perfecționarea angajaților și recalificarea rapidă a competențelor reprezintă atuuri pentru grupul nostru de companii, pentru că noi știm că lumea muncii evoluează repede și e nevoie să ținem pasul cu ea.

În plus, dincolo de consolidarea practicilor de lucru, această realiniere a generat și oportunități de dezvoltare pentru colegii care au avut o performanță bună atât din punct de vedere al KPI-ilor de business, cât și din punct de vedere al modelului de leadership pe care compania l-a adoptat.

În strategia noastră de formare și dezvoltare, ținem cont de competențele tehnice care se schimbă rapid și de competențele transferabile pe termen lung, de aceea avem programe dedicate pentru competențele și abilitățile critice (customer service, negociere etc.).

Pentru noi, construirea unui mediu sănătos de lucru la distanță înseamnă crearea unui mediu vibrant, conectat, în care angajații se simt apreciați, implicați și parte a unei echipe. Formula magică înglobează comunicare dechisă, încredere, scop comun, toate prin magia apelurilor video, a instrumentelor digitale și a unei picături zdravene de creativitate.

Și, din moment ce locurile de muncă devin mai mult globalizate decât localizate, mai ales în situațiile în care companiile doresc să atragă talente din întreaga lume, posibilitatea de a lucra de la distanță este o potențială opțiune.

CITEȘTE ȘI: Culture Fit în Outsourcing. Secretul pe care nu ți-l spune nimeni. OPINIE | Lucian Ghinea, CEO, 112HUB

Foto: Mădălina Cazamir, Group Marketing & Communication Director Farmexim – Help Net