Somatizări specifice mediului de lucru sau de ce anumite stări ale angajaților au legătură adesea cu ce se întâmplă la serviciu
Diferența dintre eustres și distres e creată de contextul când, factorul declanșator este în afara controlului nostru personal. Condiția de eustres te hrănește cu adrenalină la început, adică cu energia necesară îndeplinirii misiunii. Cu alte cuvinte ne folosim de context ca de o resursă cu care îndeplinim cu responsabilitate și diligență ceea ce ne-am propus și am agreat cu cei din jur să facem. În momentul în care, odată realizată acțiunea, chiar și parțial, nu apare niciun rezultat, ca o consecință ce impune o nouă etapă de lucru, începe să se manifeste stresul. Aici intervii tu și ai controlul prin mecanisme comportamentale și cognitive să dozezi efortul psihic investit. Odată cu trecerea timpului și prafului pe tema respectivă, deși cineva, inclusiv noi înșine, are așteptări totuși, punând presiune să se întîmple ceva, stresul devine distres și cauzează o serie de manifestări la nivel biologic, anume disfuncționalități organice.
Sigur că mecanismele de acomodare psihică pot fi și din zona gri, adică adaptative. Dezvoltăm ticuri, verbale sau fizice, compulsii, gândim obsesiv, creăm conflicte sau manifestăm dezinteres. Se însoțesc adesea cu agitație motorie, ruminații, agresivitate comportamentală sau verbală, ori pasivitate excesivă, supra sau sub alimentație. Când mecanismele trec în zona de non-adaptative, dezvoltăm boli ca rezultat al mediului și modului în care alegem să reacționăm la mediu.
Dintre evenimentele curente de la locul de muncă care par a da cele mai multe dureri de cap, la propriu chiar, precizez mai jos câteva surse concrete.
Dat fiind că este sfîrșitul vacanței de vară, unii dintre dvs ați petrecut perioada la birou.
Plecarea în concediu este un motiv serios de somatizare intensă. Despre întoarcerea la birou după concediu s-a vorbit mereu, e într-adevăr anevoioasă acomodarea, dacă vacanța a fost mai mică de 7 zile calendaristice. Dar plecarea sau iminența acesteia e cea care creează totuși mai multe probleme. Dovada că foarte mulți dintre cei cu funcții de conducere sau care lucrează în medii extrem de competitive nu pleacă în vacanță cu anii. Hipermania sau hiperactivitatea e nocivă organismului și maschează singurătatea, tristețea și o anxietate generalizată (frica de mâine și de dacă și cu parcă). Se traduce biologic prin declanșarea ulcerelor, eczemelor și problemelor cardiace.
Ședințele de lucru, recunoscute popular sub sloganul Ședințele multe și dese, cheia marilor succese. Angoasele pe care le dau iminentele ședințe de lucru sunt des un motiv de stres – distres. Mai ales când singura urmare e o altă ședință, iar concluziile temelor discutate nu devin acțiuni concrete. Câți dintre dumneavoastră nu participați sau convocați ședințe în care se vorbește mult, dar care nu duc la nicio implementare? Faceți o analiză, din toate punctele de vedere: gânduri, comportamente și fiziologie, a felului în care reacționați înainte, pe parcursul și după o ședință.
Vorbitul în public, un alt eveniment stresant pentru începători. Din cauza fricii de ridicol, mulți dintre profesioniștii a căror voce interioară e remarcabilă, refuză constant prezența la evenimente interne sau externe și conferințe. Inclusiv evită să își spună părerea în cadrul grupurilor de lucru din firmă. Frica de a se face de rîs. Cum se manifestă în plan fizic: transpirație abundentă, tremuratul mîinilor și al vocii, dureri scurte și ascuțite de stomac, încețoșarea vederii, etc.
Nerecunoașterea meritelor, contribuției în cadrul firmei. Apare adesea la promovarea sau mărirea salarială oferită altcuiva. Furia reprimată și nedreptatea simțită manifestă în planul fizic somatizări în zona simțurilor, pierderea temporară a vocii sau auzului, tahicardie rezultată din emoții foarte puternice, respirație sacadată sau probleme respiratorii, dureri în coșul pieptului, gastrită ca urmare a nedigerării contextului, constipație sau diaree.
Sindromul burn-out e însoțit în primă fază, de somnolență ridicată și insomnie, oboseală acută, funcționare pe pilot automat, abuzul de substanțe (alcool, răcoritoare, țigări, etc.) și medicamente, alimentație exagerată sau lipsă. În plan fizic, acestea duc la probleme la nivelul ficatului și splinei – ușor identificate la o ecografie abdominală, obezitate sau anorexie, ateroscleroză – formațiuni de grăsime și colesterol pe vasele de sînge, probleme stomacale.
Ruminațiile*** sunt contagioase și fără să vă identificați tematic. Dacă vă aflați în postura debitării constante de analize pe o situație sau în preajma unei persoane care vă copleșește cu aceeași idee din mii de unghiuri de abordare, fiți în pace, sigur veți începe să manifestați disfuncționalități ușoare la nivel fizic. (*** gândurile repetitive, obsesive care ne macină).
Printre cele mai întâlnite somatizări ca urmare a diferitelor evenimente la locul de muncă se numără:
- durerile de cap, ce pot duce în timp la migrene puternice, constipație cronică, dureri de stomac și gastrite, obezitate, răceli/ gripe chiar în afara sezonului, sindromul colonului sau intestinului iritabil;
- somatizări ale simțurilor: surzire, muțire, orbire –toate cu scopul de a evita contactul cu oamenii sau cu situațiile;
- ticurile: tricotilomania – smulgerea părului, clipirea deasă, dregerea vocii ca urmare a înecului în salivă sau a durerilor în gât, bătutul spasmic din picior, transpirația în exces, pierderea temporară a memoriei, intoxicații alimentare, scărpinatul excesiv care lezează epiderma;
- disfuncțiile sexuale, sub forma hipersexualității sau a pierderii interesului ori a capacității sexuale (reprezintă o altă formă de somatizare).
Orice psiholog care vă primește în cabinet vă va îndruma la un medic specialist, pentru oricare din afecțiunile fizice pe care le acuzați. Mergeți la doctor spre a elimina suspiciunile sau a preveni și trata din timp.
Vă doresc o toamnă bogată și fiți atenți la semnalele date de organismul dumneavoatră!
